Donald Trump a asigurat miercuri că Vladimir Putin doreşte „să pună capăt războiului” din Ucraina, la o zi după o „întâlnire foarte bună” la Moscova între preşedintele rus şi emisarul său Steve Witkoff, care va discuta joi în Florida cu negociatorul ucrainean Rustem Umerov, informează AFP.
De două săptămâni, Washingtonul încearcă să adopte un plan pentru a pune capăt războiului declanşat de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
Dar găsirea unui compromis este foarte dificilă, în timp ce pe front armata rusă continuă să avanseze încet, în ciuda pierderilor considerabile.
Negocierile continuă joi cu o întâlnire în regiunea Miami între Umerov şi Witkoff, promotor imobiliar cu sediul în Florida, care va fi însoţit de ginerele preşedintelui Jared Kushner.
Cei doi americani s-au aflat marţi la Moscova pentru a discuta timp de peste cinci ore cu Putin.
Ei au avut „impresia” că preşedintele rus „dorea să pună capăt războiului”, a declarat miercuri Donald Trump jurnaliştilor, fără a oferi detalii despre continuarea negocierilor.
„Ce va rezulta din această întâlnire? Nu vă pot spune”, a preczat preşedintele american.
Miercuri, consilierul diplomatic al preşedintelui rus, Iuri Uşakov, a estimat că recentele „succese” militare ruseşti au „influenţat desfăşurarea” acestei întâlniri, referindu-se la cucerirea revendicată de Moscova a oraşului ucrainean Pokrovsk (est).
Observatorii militari ai proiectului DeepState, apropiaţi de forţele ucrainene, au confirmat că o mare parte a oraşului se află sub controlul Rusiei, dar nu în întregime.
Iar unitatea ucraineană care apără acest sector a afirmat că forţele ruse erau „blocate” în luptele urbane şi „dezinformează” cu privire la „pretinsa cucerire a Pokrovskului”.
De când Washingtonul a prezentat planul său pentru a pune capăt conflictului, considerat iniţial – în special de către europeni – ca fiind apropiat de poziţiile ruseşti, acesta a fost revizuit în urma consultărilor cu ucrainenii.
În cadrul unei reuniuni care a avut loc miercuri la Bruxelles, în prezenţa negociatorului ucrainean Umerov, mai multe ţări membre NATO, printre care Norvegia, Polonia şi Germania, au anunţat că vor achiziţiona arme americane în valoare de aproximativ un miliard de euro în beneficiul Ucrainei.
Secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, a considerat că NATO trebuie să se asigure că „Ucraina se află în cea mai puternică poziţie posibilă pentru a continua lupta”.
„Negocierile trebuie să fie însoţite de presiuni asupra Rusiei”, a repetat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj video.
În acest sens, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, la Bruxelles, planul UE de finanţare a Ucrainei pe o perioadă de doi ani şi de „plasare a acesteia într-o poziţie de forţă” în cadrul discuţiilor.
Activitatea diplomatică intensă nu a permis până în prezent ajungerea la un acord, în special în ceea ce priveşte chestiunea delicată a teritoriilor: Moscova doreşte în special ca Kievul să îi cedeze în întregime regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, care rămâne epicentrul luptelor.
Pe o altă temă sensibilă, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a votat miercuri o rezoluţie, fără caracter obligatoriu, prin care cere Moscovei să „garanteze întoarcerea” copiilor ucraineni „transferaţi sau deportaţi cu forţa” în Rusia.
Prin intermediul purtătorului de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, Moscova s-a declarat miercuri dispusă să se întâlnească „de câte ori va fi necesar” cu oficialii americani pentru a găsi o soluţie la război.
Cu câteva ore înainte de întâlnirea sa de la Kremlin cu Witkoff şi Kushner, Vladimir Putin i-a ameninţat însă pe europeni, acuzându-i că încearcă să „împiedice” eforturile de pace.
„Nu intenţionăm să facem război cu Europa, dar dacă Europa doreşte acest lucru şi începe, suntem pregătiţi chiar de acum”, a declarat el.
Dovada că preşedintele rus „nu ia în serios pacea”, a reacţionat miercuri purtătorul de cuvânt al prim-ministrului britanic Keir Starmer.
