Preşedintele american Donald Trump a ”insistat” miercuri, pe lângă premierul israelian Benjamin Netanyahu, asupra voinţei sale de a continua negocierile cu Iranul, relatează AFP.
Invitatul său, susţinătorul unei linii dure, a pledat să se ţină cont de ”nevoile în domeniul securităţii” ale Israelului în aceste negocieri.
Această întâlnire, la Casa Albă, între preşedintele republican şi liderul israelian a durat peste două ore.
Un fapt relativ neobişnuit este că această a şaptea întâlnire între cei doi, de la întoarcerea la putere a miliardarului în vârstă de 79 de ani, a avut loc complet fără presă.
”PREFERINŢA” LUI TRUMP
”Nicio decizie definitivă nu a fost luată, în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue pentru a vedea dacă se poate încheia sau nu un acord. Dacă este posibil, i-am spus premierului că asta este preferinţa mea”, a scris preşedintele american pe reţeaua sa Truth Social, după întâlnire.
”Dacă nu este posibil, trebuie să vedem care va fi rezultatul”, a adăugat republicanul, care a poziţionat o armada impresionantă în regiunea Orientul Mijlociu.
”Ultima oară, Iranul a decis că ar fi mai bine să nu încheie un acord”, iar ”asta s-a întors împotriva lor”, a adăugat el, referindu-se la bombardarea de către Statele Unite a unor instalaţii nnucleare iraniene în timpul Războiului de 12 Zile, lansat de către Israel în iunie.
”Să sperăm că de această dată vor fi mai rezonabili”, a conchis Trump referindu-se la iranieni.
MIZA LUI NETANYAHU
Benjamin Netanyahu, la rândul său, a ”insistat asupra nevoilor de securitate ale Israelului în cadrul negocierilor” dintre Statele Unite şi Iran, a anunţat într-un comunicat, după întâlnire, biroul liderului israelian.
”Cei doi lideri au convenit să continue coordonarea şi contactul strâns dintre ei”, potrivit biroului.
”Trebuie să se includă în orice negocieri (între Iran şi Statele Unite) limitarea rachetelor balistice şi îngheţarea susţinerii axei iraniene”, adică a grupărilor armate cu legături cu Teheranul, a cerut Benjamin Netanyahu înaintea vizitei.
Problema rachetelor este o linie roşie a Israelului, care se află la aproximativ 2.000 de kilometri de Iran.
Benjamin Netanyahu dă asigurări că acţiunea militară este singurul mijloc de rezolvare, o dată pentru totdeauna, a problemei nucleare iraniene.
NEGOCIERI
În urma primei runde de negocieri, la 6 februarie, în Oman, Washingtonul şi Teheranul au anunţat că vor să continue dialogul, în pofida faptului că poziţiile lor sunt foarte îndepărtate.
”Discuţiile sunt limitate la problema nucleară”, a declarat miercur, într-un interviu acordat postului Al Jazeera, preluat de agenţia oficială iraniană de presă Irna, şeful Consiliului iranian al Securităţii Naţionale, Ali Larijani.
El a reiterat că Teheranul refuză să renunţe complet la îmbogăţirea uraniului şi acuză Israelul de faptul că încercă să ”saboteze” negocierile.
În cazul unui atac american, ”noi vom ataca bazele (Statelor unite) în regiune”, a reiterat el.
Washingtonul nu intenţionează să limiteze un eventual acord doar la dosarul nuclear.
Statele Unite vor o limitare a razei de acţiune a rachetelor balistice iraniene şi o încetare a susţinerii unor grupări armate ostile Israelului, ca de exemplu rebelii hurhi din Yemen, mişcările islamiste libaneză Hezbollah şi palestiniană Hamas.
”CONSILIUL PĂCII”
În cadrul unei întâlniri, miercuri, cu secretarul de Stat american Marco Rubio, Benjamin Netanyahu a ratificat participarea Istraelului la ”Consiliul Păcii” al lui Donald Trump, potrivit serviiilor sale.
Premierul israelian nu a aşteptat ceremonia oficială de inaugrare a acestui nou format multilateral, la 19 februarie, la Washington.
Potrivit unor analişti, liderul israelian şi-a devansat vizita cu scopul de a-l influenţa pe Donald Trump, înainte ca preşedintele american să se întâlnească, săptămâna viitoare, cu lideri arabi care participă la ”Consiliul Păcii”.
Aceştia din urmă ar putea pelda la reţinere faţă de Iran.
Acest organ condus de către preşedintele american a fost conceput pentru a pune capăt Războiului din Fâşia Gaza, însă Charta sa îi dă un obiectiv mult mai larg, concurent celui al ONU, şi anume de soluţionare a conflictelor armate în lume.
