Autoritățile au precizat că interconectarea energetică cu România este de 315 MW, insuficientă pentru nevoile R. Moldova, care ajung la 650 MW. Criza energetică s-a acutizat la 1 ianuarie 2025, când Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană, afectând producția de energie a Centralei termoelectrice Moldovenești (Cuciurgan), principalul furnizor pentru malul drept al Nistrului, transmite Europalibera.org.
De exemplu, MGRES a acoperit 82% din consumul de energie electrică în perioada iulie-septembrie 2024. În lipsa acestei energii, autoritățile au înlocuit-o cu cea de import din diferite surse, inclusiv din România, cum ar fi Nuclearelectrica sau bursa OPCOM.
Miniștrii Energiei ai României și R. Moldova au discutat despre posibilitatea achiziției de energie electrică după punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă (Nuclearelectrica). România a semnat abia în noiembrie 2024 un contract pentru construcția acestora, proiect considerat „cel mai mare din sectorul energetic românesc din ultimele decenii”, după peste 30 de ani de încercări și eșecuri în extinderea capacității sale nucleare.
Cele două reactoare noi vor avea o putere instalată de peste 1.400 MW, suficientă pentru alimentarea a peste 7 milioane de gospodării. Finalizarea construcției este estimată pentru 2032.
În prezent, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 18% din consumul total de energie electrică al R. Moldova pentru februarie.
De asemenea, ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, a invitat companiile românești să participe la licitațiile pentru construcția parcurilor mari fotovoltaice și eoliene, cu capacitatea totală de 165 MW. Termenul limită pentru depunerea ofertelor expiră pe 31 martie 2025.
Miniștrii Energiei ai României și R. Moldova au discutat despre creșterea volumului de gaze naturale stocate în România, în conformitate cu obligația R. Moldova de a depozita 15% din consumul său anual.
De asemenea, au analizat posibilitatea semnării unor acorduri prealabile care să garanteze accesul la achizițiile viitoare de gaze și energie electrică, odată cu începerea extracțiilor din Neptun Deep în 2027.
Proiectul Neptun Deep, derulat de OMV Petrom și Romgaz, vizează exploatarea unei suprafețe de 7.500 km² din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră. Se estimează că în următoarele două decenii vor fi extrase 100 de miliarde de metri cubi de gaze, suficient pentru a acoperi consumul României timp de nouă ani.
Săparea sondelor este programată pentru 2025, iar primele livrări de gaze sunt așteptate în 2027. Valoarea proiectului este estimată la 4 miliarde de euro.
Cu toate acestea, activiștii de mediu spun că Neptun Deep va polua mediul, prin deversarea în Marea Neagră a apelor uzate în primii 20 de ani de funcționare și nu se cunoaște compoziția chimică a acesteia. Mai mult, activiștii avertizează că exploatarea gazelor și consumul lor vor produce o cantitate ridicată de gaze cu efect de seră.
Ar avea de suferit inclusiv fauna și flora din Marea Neagră, deja poluate de războiul din Ucraina.
