Preşedintele SUA, Donald Trump, a legat eforturile sale de a prelua controlul asupra Groenlandei de eşecul de a câştiga Premiul Nobel pentru Pace, afirmând că în aceste condiţii, acum nu mai gândeşte „doar la pace”, în contextul în care disputa cu privire la insula arctică ameninţă să reaprindă războiul comercial cu Europa, relatează Reuters şi POLITICO.
Într-un mesaj scris adresat prim-ministrului norvegian Jonas Gahr Stoere, văzut de Reuters, Trump a spus: „Având în vedere că ţara dumneavoastră a decis să nu-mi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deşi am oprit 8 PLUS războaie, nu mai simt obligaţia de a mă gândi exclusiv la pace, deşi aceasta va fi întotdeauna predominantă, ci pot acum să mă gândesc la ceea ce este bun şi potrivit pentru Statele Unite ale Americii”, adăugând că urmăreşte „controlul complet şi total asupra Groenlandei”.
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a confirmat luni că a primit un mesaj de la preşedintele american Donald Trump în weekend, în care acesta afirma că nu mai este interesat „exclusiv” de pace, din cauza faptului că nu a obţinut Premiul Nobel pentru Pace, scrie POLITICO.
Støre a declarat pentru publicaţia norvegiană VG că mesajul lui Trump a fost un răspuns la „un mesaj scurt” pe care i-l trimisese preşedintelui american mai devreme în aceeaşi zi, „în numele său şi al preşedintelui Finlandei, Alexander Stubb”, în care cei doi lideri nordici l-au îndemnat la detensionarea situaţiei şi au solicitat o convorbire telefonică între cei trei.
Nu guvernul norvegian este cel care acordă Premiul Nobel pentru Pace, care este decernat de un comitet independent cu sediul la Oslo, precizează POLITICO.
Declaraţia preşedintelui american că nu mai este atât de obsedat de rolul de pacificator vine pe fondul ameninţărilor sale din ce în ce mai agresive la adresa Groenlandei, teritoriul danez autonom pe care vrea să-l anexeze la SUA.
„DE CE AU EI DREPTUL LA PROPRIETATE?”
În weekend, Trump a anunţat că va impune tarife punitive începând cu 1 februarie ţărilor europene care s-au opus planurilor sale de anexare a Groenlandei, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Consiliului European, António Costa, să convoace un summit de urgenţă al UE pentru această săptămână.
Trump a făcut o campanie intensă pentru a primi premiul Nobel, pe care fostul preşedinte american Barack Obama l-a câştigat în 2009, şi a afirmat în repetate rânduri că a pus capăt a cel puţin opt conflicte, o cifră contestată de realitate.
Comitetul Nobel din Norvegia l-a supărat pe Trump acordând în octombrie Premiul Nobel pentru Pace pe 2025 nu lui, ci liderei opoziţiei venezuelene, Maria Corina Machado. Ea i-a dat medalia primită săptămâna trecută lui Trump ,în timpul unei întâlniri la Casa Albă, deşi Comitetul Nobel a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărţit sau revocat.
În mesajul său către premierul norvegian, Trump a repetat acuzaţia că Danemarca nu poate proteja Groenlanda de Rusia sau China. „Şi de ce au ei „dreptul de proprietate”?”, a scris el, adăugând: „Lumea nu este sigură dacă nu avem control complet şi total asupra Groenlandei”.
Trump şi-a intensificat eforturile de a prelua suveranitatea asupra Groenlandei de la Danemarca, membră NATO, ameninţând cu tarife punitive ţările care îi stau în cale şi determinând Uniunea Europeană să ia în considerare o ripostă.
Disputa ameninţă să răstoarne alianţa NATO, care a stat la baza securităţii occidentale timp de decenii şi care era deja tensionată din cauza războiului din Ucraina şi a refuzului lui Trump de a proteja aliaţii care nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
De asemenea, aceasta a aruncat într-o nouă incertitudine relaţiile comerciale dintre UE şi SUA, cea mai mare piaţă de export a blocului european, după ce cele două părţi ajunseseră şi-aşa cu greu la un acord comercial anul trecut, ca răspuns la tarifele drastice impuse de Trump.
Trump a promis sâmbătă că va implementa o serie de creşteri ale tarifelor vamale începând cu 1 februarie pentru statele membre ale UE Danemarca, Suedia, Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda, împreună cu Marea Britanie şi Norvegia, până când SUA vor primi permisiunea de a cumpăra Groenlanda, unde trăiesc doar 57.000 de oameni.
Într-o postare pe Facebook, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că teritoriul ar trebui să aibă dreptul de a-şi decide propriul destin. „Nu ne vom lăsa pradă presiunilor. Rămânem ferm pe poziţia dialogului, a respectului şi a dreptului internaţional”, a spus el.
DISCUŢII CU TRUMP LA DAVOS?
Premierul Stoere din Norvegia şi-a modificat programul, anunţând că va participa miercuri şi joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, care coincide cu apariţia planificată a lui Trump la reuniunea anuală a elitei politice şi de afaceri globale.
Stoere nu avea de gând să participe la conferinţa din acest an din staţiunea alpină elveţiană, unde Trump este aşteptat să ţină un discurs miercuri, la prima sa apariţie la evenimentul respectiv după şase ani.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că şi el va încerca să se întâlnească cu Trump miercuri, subliniind că nu se doreşte un conflict comercial. „Dar dacă ne confruntăm cu tarife pe care le considerăm nerezonabile, atunci suntem capabili să răspundem”, a avertizat Merz.
Liderii UE vor discuta opţiunile lor la un summit de urgenţă la Bruxelles, joi. O opţiune este un pachet de tarife vamale în valoare de 93 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari) asupra importurilor din SUA, care ar putea intra automat în vigoare pe 6 februarie, după o suspendare de şase luni.
O altă opţiune este „Instrumentul anti-coerciţie” (ACI), care nu a fost încă utilizat şi care ar putea limita accesul la licitaţii publice, investiţii sau activităţi bancare sau restricţiona comerţul cu servicii, în care SUA au un excedent faţă de blocul comunitar, inclusiv în domeniul serviciilor digitale.
UE a declarat că va continua să colaboreze „la toate nivelurile” cu SUA, dar a precizat că utilizarea ACI nu este exclusă.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a făcut apel la o discuţie calmă între aliaţi, adăugând că nu crede că Trump are în vedere o acţiune militară pentru a cuceri Groenlanda.
Rusia a refuzat să comenteze dacă planurile SUA privind Groenlanda sunt bune sau rele, dar a declarat că este greu să nu fie de acord cu experţii care spun că Trump „va intra în istoria mondială” dacă va prelua controlul asupra insulei.
PIEŢELE SE ÎNGROZESC
Ameninţarea lui Trump a zguduit industria europeană şi a provocat valuri de şoc pe pieţele financiare, pe fondul temerilor privind o revenire la volatilitatea războiului comercial de anul trecut, care s-a atenuat abia când părţile au ajuns la acorduri tarifare la jumătatea anului trecut.
„Acest ultim punct fierbinte a accentuat îngrijorările cu privire la o potenţială destrămare a alianţelor şi la perturbarea acordurilor comerciale de anul trecut cu mai multe ţări europene”, a declarat Tony Sycamore, analist de piaţă la IG, cu sediul în Sydney.
Acţiunile europene au scăzut luni, în timp ce dolarul a scăzut şi el, investitorii orientându-se către monedele refugiu.
