Preşedintele SUA Donald Trump a spus că şi alte ţări ar putea face obiectul unei intervenţii americane, după operaţiunea prin care preşedintele Venezuelei Nicolas Maduro şi soţia lui au fost capturaţi şi aduşi la New York pentru a fi judecaţi, şi şi-a reiterat interesul pentru Groenlanda, teritoriu autonom danez, ceea ce a determinat o reacţie fermă din partea premierului din insula arctică şi a premierului de la Copenhaga.
Într-un interviu publicat duminică de revista The Atlantic, Trump a spus că şi alte ţări ar putea fi supuse intervenţiei americane. „Avem nevoie de Groenlanda, absolut”, a spus el despre insula autonomă care face parte din Danemarca, ţară membră NATO.
El a repetat că insula este „înconjurată de nave ruseşti şi chinezeşti”.
Trump a fost întrebat dacă atacul asupra Venezuelei ar putea indica o dorinţă de a întreprinde acţiuni militare pentru a prelua şi controlul asupra Groenlandei, care până acum a respins pretenţiile teritoriale americane.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat sâmbătă că lumea ar trebui să ia aminte după operaţiunea din Venezuela. „Când vă spune că va face ceva, când vă spune că va rezolva o problemă, vorbeşte serios”, a spus Rubio referindu-se la Trump.
Preşedintele american a afirmat în repetate rânduri că SUA „trebuie” să controleze Groenlanda.
Trump a spus că depinde de alţii să evalueze ce ar înseamna pentru Groenlanda acţiunea militară a SUA în Venezuela. „Vor trebui să vadă ei înşişi. Chiar nu ştiu. A fost foarte generos cu mine, ieri, Marco”, a spus Trump despre consilierul său pentru securitate naţională. „Nu mă refeream la Groenlanda în acel moment. Dar avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, a reiterat Trump ceea ce spusese anterior şi cu alte ocazii.
În consecinţă, liderii Danemarcei şi Groenlandei l-au îndemnat duminică pe preşedintele american Donald Trump să înceteze ameninţările cu preluarea Groenlandei.
„Nu are absolut niciun sens să vorbim despre necesitatea preluării Groenlandei de către SUA. SUA nu au dreptul să anexeze niciuna dintre cele trei ţări din Regatul Danemarcei”, a declarat duminică premierul danez Mette Frederiksen într-un comunicat.
Intervenţia de sâmbătă din Venezuela a stârnit îngrijorări în Danemarca că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu Groenlanda, un teritoriu danez.
„Aş îndemna cu tărie SUA să înceteze ameninţările împotriva unui aliat istoric apropiat şi împotriva unei alte ţări şi a unui alt popor, care au spus foarte clar că nu sunt de vânzare”, a transmis premierul danez Mette Frederiksen.
La rândul său, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a fost şi mai tranşant, duminică: „Când preşedintele Statelor Unite spune că «avem nevoie de Groenlanda» şi ne leagă de Venezuela şi de intervenţia militară, nu este doar greşit. Este lipsit de respect”.
INSULĂ DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ
Pe 21 decembrie, Trump l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, trimis special în Groenlanda, atrăgându-şi noi critici din partea Danemarcei şi Groenlandei cu privire la interesul Washingtonului pentru insula arctică bogată în minerale.
Trump a pledat pentru ca Groenlanda, teritoriu danez autonom, să devină parte a Statelor Unite. Landry susţine public această idee.
Poziţia strategică a insulei arctice între Europa şi America de Nord o face un loc cheie pentru sistemul american de apărare împotriva rachetelor balistice, în timp ce bogăţia sa minerală este atractivă, deoarece SUA speră să-şi reducă dependenţa de exporturile chineze.
Groenlanda, fostă colonie daneză, are dreptul de a-şi declara independenţa în temeiul unui acord din 2009, dar depinde în mare măsură de subvenţiile daneze.
Danemarca a încercat să repare relaţiile tensionate cu Groenlanda în ultimul an, încercând în acelaşi timp să atenueze tensiunile cu administraţia Trump prin investiţii în apărarea Arcticii.
Trump a mai spus că şi alte ţări ar putea fi supuse intervenţiei americane. „Avem nevoie de Groenlanda, absolut”, a spus el despre insula care face parte din Danemarca, o ţară membră NATO.
