Trimiterea astronauţilor pe Lună şi pe Marte înseamnă sacrificarea unor programe ştiinţifice importante. Vineri, Casa Albă a prezentat bugetul pentru agenţia spaţială americană NASA. Executivul propune reducerea bugetului NASA cu aproximativ 24%, cu reduceri majore în ramurile sale de ştiinţe spaţiale şi ale Pământului, în special în ceea ce priveşte finanţarea anumitor programe de monitorizare prin satelit utilizate pentru a studia schimbările climatice.
La fel ca multe alte departamente şi agenţii federale, NASA îşi va vedea unele dintre proiectele sale emblematice date peste cap, iar bugetul său va fi redus semnificativ dacă planul va fi aprobat de Congres.
Potrivit The Planetary Society, o organizaţie americană care promovează explorarea spaţială, această propunere este „cea mai mare reducere a bugetului NASA pe un an din istorie”. Aceste reduceri „nu vor face agenţia mai eficientă, ci vor provoca haos (…) şi vor submina leadership-ul american în spaţiu”, se arată într-un comunicat.
Printre schimbările majore se numără eliminarea treptată a rachetei SLS şi a capsulei Orion, dezvoltate pentru programul lunar Artemis.
Aceste dispozitive, care sunt foarte costisitoare şi a căror dezvoltare a rămas în urmă cu programul, ar trebui să fie lăsate deoparte după misiunea Artemis 3 – care ar trebui să trimită astronauţi înapoi pe Lună pentru prima dată din 1972 – pentru a fi înlocuite de rachete şi nave de aterizare private, ca cele ale SpaceX ale lui Elon Musk, mare aliat al lui Donald Trump.
Viitoarea staţie spaţială lunară Gateway, dezvoltată de NASA şi de alte câteva agenţii spaţiale internaţionale şi care urmează să fie instalată pe orbita Lunii, ar trebui abandonată complet.
Acelaşi lucru ar fi valabil şi pentru mult-aşteptata întoarcere pe Pământ a mostrelor de roci colectate pe Marte, care ar putea conţine urme de viaţă antică.
Toate aceste inversări sunt prezentate de executiv ca fiind necesare pentru atingerea obiectivelor NASA, care, sub conducerea lui Trump, îşi propune să reuşească să trimită oameni pe Lună şi pe Planeta Roşie înaintea Chinei, marea putere rivală.
Revenirea la putere a lui Donald Trump, însoţit de această dată de Elon Musk, un actor-cheie în sectorul spaţial, a stârnit temeri legate de perturbări majore în programul spaţial american şi de posibile conflicte de interese, deoarece probabilul viitor director al NASA este considerat un apropiat al multimiliardarului.
