Preşedintele Donald Trump a reiterat miercuri că Statele Unite au nevoie de Groenlanda şi că Danemarca nu poate fi considerată o garanţie pentru protejarea insulei, chiar dacă a afirmat că „se va găsi o soluţie” în ceea ce priveşte guvernarea viitoare a teritoriului danez de peste mări.
Declaraţiile, care au fost făcute după o întâlnire importantă între oficialii americani, danezi şi groenlandezi, indică faptul că există încă diferenţe fundamentale, dacă nu chiar insurmontabile, între modul în care Washingtonul, Copenhaga şi Nuuk văd viitorul politic al insulei.
„Groenlanda este foarte importantă pentru securitatea naţională, inclusiv a Danemarcei”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval. „Problema este că Danemarca nu poate face nimic în acest sens dacă Rusia sau China vor să ocupe Groenlanda, dar noi putem face totul. Aţi aflat asta săptămâna trecută cu Venezuela”, a spus el.
După întâlnirea cu secretarul de stat Marco Rubio şi vicepreşedintele JD Vance la Casa Albă miercuri, ministrul danez de Externe Lars Lokke Rasmussen şi omologul său groenlandez Vivian Motzfeldt au declarat că SUA şi Danemarca vor forma un grup de lucru pentru a discuta o serie largă de probleme legate de insulă, care s-ar putea reuni în următoarele săptămâni.
Groenlanda „nu este de vânzare”, declară Copenhaga şi Nuuk
Dar ei au precizat, de asemenea, că Washingtonul nu şi-a schimbat poziţia conform căreia trebuie să achiziţioneze Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, situat strategic şi bogat în minerale. Rasmussen şi Motzfeldt au descris un astfel de rezultat ca fiind o încălcare inacceptabilă a suveranităţii.
„Nu am reuşit să schimbăm poziţia americană”, a declarat Rasmussen reporterilor în faţa ambasadei daneze din Washington. „Este clar că preşedintele are această dorinţă de a cuceri Groenlanda”.
Trump nu a exclus posibilitatea de a cuceri Groenlanda cu forţa. Înaintea întâlnirii de două ore, el a susţinut pe reţelele de socializare că NATO ar deveni mult mai puternică şi mai eficientă dacă Groenlanda ar fi în mâinile Statelor Unite. „Orice altceva decât asta este inacceptabil”, a scris el.
În ultimele săptămâni, el a repetat frecvent afirmaţiile de lungă durată că achiziţionarea Groenlandei este o necesitate pentru securitatea naţională şi că Danemarca nu este capabilă să respingă influenţa Rusiei şi a Chinei în regiunea arctică.
Groenlanda şi Danemarca afirmă că insula nu este de vânzare, că ameninţările cu forţa sunt imprudente şi că problemele de securitate ar trebui rezolvate între aliaţi. Ţări importante din UE au susţinut Danemarca, membră a alianţei NATO.
Înaintea întâlnirii, Groenlanda şi Danemarca au declarat că au început să-şi intensifice prezenţa militară în Groenlanda şi în jurul acesteia, în strânsă cooperare cu aliaţii NATO, ca parte a promisiunii lor de a consolida apărarea Arcticii.
Miercuri seara, un avion al Forţelor Aeriene Daneze a aterizat pe aeroportul Nuuk, iar personalul în uniformă militară a debarcat, după cum arată imaginile. Armata daneză va sprijini pregătirea exerciţiilor militare, potrivit Comandamentului Arctic Comun al ţării.
Germania, Suedia şi Norvegia au anunţat, de asemenea, că vor trimite personal militar pe insulă.
Creşterea prezenţei militare va include o serie de exerciţii militare pe tot parcursul anului 2026, potrivit Ministerului danez al Apărării.
Evitarea unui moment Zelenski la Casa Albă
În declaraţiile lor către reporteri, Rasmussen şi Motzfeldt au calificat întâlnirea ca fiind respectuoasă şi au subliniat că Danemarca împărtăşeşte preocupările SUA cu privire la securitatea Arcticii. Dar au respins ferm ideea ca insula să devină americană.
Deşi Trump a descris uneori insula ca fiind asediată de nave ruseşti şi chinezeşti, Rasmussen a respins această caracterizare, spunând că „nu este adevărat că avem nave de război chinezeşti peste tot”.
Întâlnirea „a reprezentat o oportunitate pentru Copenhaga şi Nuuk de a dezamorsa criza şi de a găsi o cale diplomatică pentru a satisface cererile SUA de a avea mai mult control”, au spus analiştii.
Noa Redington, analist şi fost consilier politic al fostului premier danez Helle Thorning-Schmidt, a declarat că în Danemarca şi Groenlanda existau îngrijorări majore că Motzfeldt şi Rasmussen ar putea fi trataţi în acelaşi mod ca preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a suferit o umilire publică în cadrul unei întâlniri cu Trump – şi Vance – la Casa Albă în februarie 2025.
„Aceasta este cea mai importantă întâlnire din istoria modernă a Groenlandei”, a declarat el pentru Reuters.
Danemarca şi Groenlanda au solicitat iniţial o întâlnire cu Rubio, în speranţa de a purta discuţii la nivel înalt între diplomaţi cu privire la soluţionarea crizei dintre cei doi aliaţi NATO. Însă Rasmussen, din Danemarca, a declarat că şi Vance a dorit să participe.
Diplomaţii europeni au declarat că, timp de mai multe luni, Casa Albă a ignorat încercările Danemarcei de a angaja discuţii la nivel înalt cu privire la Groenlanda. Întâlnirea de miercuri a fost prima întâlnire la nivel înalt între oficialii americani şi danezi pe această temă.
Anxietatea a fost mare în Groenlanda.
„Am dormit foarte, foarte prost, sincer”, a spus Liv Aurora Jensen, artizană şi designer în Nuuk, chiar înainte de a urmări conferinţa de presă a lui Motzfeldt şi Rasmussen la televiziune. „Ieri am vorbit cu sora mea şi i-am spus: «Încerc să nu intru în panică»”.
„Suntem alături de Regatul Danemarcei”, declară Groenlanda
Liderii groenlandezi par să-şi schimbe „abordarea” în ceea ce priveşte gestionarea crizei diplomatice. Până de curând, ei subliniau calea Groenlandei către independenţă, dar acum declaraţiile lor publice pun mai mult accentul pe unitatea Groenlandei cu Danemarca.
„Nu este momentul să ne jucăm cu dreptul nostru la autodeterminare, când o altă ţară vorbeşte despre preluarea controlului asupra noastră”, a declarat premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen pentru cotidianul groenlandez Sermitsiaq într-un interviu publicat miercuri.
„Asta nu înseamnă că nu ne dorim ceva în viitor. Dar aici şi acum facem parte din regat şi suntem alături de regat”, a spus el.
Motzfeldt a transmis un mesaj similar.
„Alegem Groenlanda pe care o cunoaştem astăzi ca parte a Regatului Danemarcei”, a declarat ea într-un comunicat emis marţi seara de ambasadorul danez în SUA.
Dorinţa lui Trump de a achiziţiona Groenlanda contrastează cu opoziţia americanilor faţă de anexarea insulei arctice, potrivit unui nou sondaj.
Doar 17% dintre americani au aprobat eforturile lui Trump de a achiziţiona Groenlanda, iar o majoritate substanţială a democraţilor şi republicanilor s-a opus utilizării forţei militare pentru anexarea insulei, conform sondajului Reuters/ Ipsos.
Aproximativ 47% dintre respondenţi au dezaprobat eforturile SUA de a achiziţiona Groenlanda, în timp ce 35% au declarat că nu sunt siguri, în sondajul de două zile care s-a încheiat marţi.
