Revenirea la putere a lui Donald Trump şi prăbuşirea coaliţiei de guvernare din Germania vor fi principalele subiecte de discuţie la întâlnirile celor aproape 50 de lideri europeni care se reunesc la Budapesta, joi şi vineri, pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina, migraţie, securitate economică şi scăderea competitivităţii UE, relatează Reuters.
Liderii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Trump, dar se confruntă cu incertitudini în ceea ce priveşte sprijinul SUA pentru Ucraina, angajamentul SUA faţă de NATO şi perspectiva unor tarife pentru exporturile lor către Statele Unite.
În plus faţă de incertitudinea care planează asupra reuniunilor de la Budapesta, guvernul tripartit al Germaniei s-a destrămat miercuri seara, după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de finanţe şi a deschis calea pentru alegeri generale.
Unii oficiali sunt, de asemenea, îngrijoraţi de însăşi gazda reuniunii, prim-ministrul Viktor Orban, care a fost criticat de omologii din Uniunea Europeană pentru vizitele sale la Moscova şi în Georgia şi care a declarat că va deschide sticlele de şampanie dacă va câştiga Trump. Speculaţiile cu privire la surprizele pe care Viktor Orban le-ar putea face se referă inclusiv la o întâlnire a liderilor europeni cu Trump, prin legătură video.
Pe ordinea de zi a primei reuniuni, Comunitatea Politică Europeană – grup extins, care include şi state din afara UE, cum ar fi Marea Britanie sau Republica Moldova, figurează un schimb de opinii care, potrivit Comisiei Europene, ar trebui să conducă la un angajament reînnoit de sprijinire a Ucrainei, înainte de sesiunile separate privind migraţia şi securitatea economică. Acest din urmă subiect s-ar referi la o examinare mai atentă a investiţiilor străine şi la controale mai coordonate privind exporturile şi ieşirile de tehnologii către rivali precum China. Presiunea SUA pentru astfel de controale s-ar putea intensifica atunci când Trump va reveni la Casa Albă în ianuarie.
În cursul serii, cei 27 de lideri ai UE vor analiza relaţiile transatlantice, precum şi subiectul Georgia, unde partidul de guvernământ Visul Georgian, considerat din ce în ce mai pro-rus, a câştigat alegerile controversate din 26 octombrie. UE a îngheţat cererea de aderare a Georgiei din cauza preocupărilor legate de regresul democratic.
Oficialii UE speră ca rezultatul dineului liderilor UE să fie o poziţie comună de felicitare a lui Trump şi de evidenţiere a importanţei bunelor legături dintre SUA şi UE, subliniind în acelaşi timp că UE are propria agendă şi dorinţă de a respecta normele comerciale globale.
Liderii ar putea reveni la acest subiect pentru o discuţie mai substanţială atunci când se vor reuni la Bruxelles în decembrie, a declarat un înalt oficial UE.
Summitul se va încheia vineri cu o dezbatere privind competitivitatea UE, care va include o prezentare a fostului şef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în prezenţa succesoarei sale, Christine Lagarde.
La solicitarea Comisiei Europene, Draghi a redactat un raport privind modul în care UE ar trebui să menţină competitivitatea economiei sale în curs de ecologizare, pe fondul provocărilor venite din partea Chinei şi a Statelor Unite, într-o perioadă de fricţiuni globale crescute. În raportul său de aproape 400 de pagini, Draghi a afirmat că blocul are nevoie de investiţii de 750-800 de miliarde de euro pe an, însă ţările mai austere din UE au contestat ideea că o parte din aceste investiţii ar trebui să provină din activele comune ale UE.
Comunitatea Politică Europeană a fost creată după invazia rusă în Ucraina, la iniţiativa preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi reprezintă o platformă de dialog politic despre pace şi securitate pe continent, dar şi despre cooperare între statele UE şi cele din afara spaţiului comunitar. Summitul inaugural al Comunităţii a avut loc la Praga, în octombrie 2022, iar cea de-a doua ediţie a fost găzduită de Republica Moldova în iunie 2023. De atunci, au mai existat încă două reuniuni, în Spania şi Marea Britanie.
Ungaria, care deţine în prezent preşedinţiia semestrială a Consiliului UE, era programată să găzduiască în noiembrie 2024 summitul CPE, iar următoarea reuniune va fi găzduită în 2025 de Albania.
FRANŢA ŞI GERMANIA ÎNDEAMNĂ EUROPA SĂ SE UNEASCĂ ÎN FAŢA VICTORIEI LUI TRUMP
Uniunea Europeană trebuie să fie unită şi să se coordoneze îndeaproape în vederea viitoarei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, au îndemnat miercuri liderii celor două puteri principale ale blocului, Germania şi Franţa, după ce au purtat discuţii pentru a-şi coordona răspunsul, a relatat Reuters.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz l-au felicitat pe Trump pentru victoria de marţi, dar s-au grăbit, de asemenea, să sublinieze provocările reprezentate de politica sa comercială protecţionistă „America First” şi de retorica izolaţionistă.
„Uniunea Europeană trebuie să stea unită şi să acţioneze într-o manieră unitară”, a declarat Scholz reporterilor, adăugând că el şi Macron se coordonează îndeaproape cu alţi şefi de stat şi de guvern din UE.
La rândul său, Macron a declarat pe X că Berlinul şi Parisul vor lucra pentru o Europă unită şi mai puternică în „noul context”.
Realizarea unităţii europene va fi însă o provocare, nu în ultimul rând pentru că, în ultimii ani, Parisul şi Berlinul au fost în dezacord cu privire la chestiuni care variază de la modul de finanţare a creşterii cheltuielilor de apărare la comerţ şi, în special, tarifele pentru maşinile electrice din China.
Liderii francez şi german se află, de asemenea, în poziţii politice delicate acasă, Macron pierzându-şi o mare parte din influenţă după înfrângerile din alegerile din acest an, iar Scholz confruntându-se acum cu perspectiva alegerilor anticipate, după ruperea coaliţiei.
ÎNGRIJORĂRILE EUROPEI FAŢĂ DE TRUMP
Mulţi oficiali europeni au declarat înainte de alegerile de marţi că sunt îngrijoraţi de o victorie a lui Trump, având în vedere relaţiile transatlantice tensionate din primul său mandat, criticile sale puternice la adresa NATO, viziunea sa ambivalentă asupra luptei Ucrainei împotriva invaziei Rusiei şi poziţia sa privind schimbările climatice.
O preocupare deosebită pentru Europa este comerţul: Trump a declarat luna trecută că Uniunea Europeană va trebui să „plătească un preţ mare”.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe fostul preşedinte republican pentru victoria sa, dar a declarat, de asemenea, că evitarea războaielor comerciale ar fi în interesul SUA, precum şi al Europei.
Trump, care va prelua mandatul în ianuarie, a declarat că va impune un tarif de 10 % asupra importurilor din toate ţările şi taxe de 60 % asupra importurilor din China. Acest lucru ar afecta lanţurile de aprovizionare din întreaga lume, crescând probabil costurile, iar China va căuta să îşi devieze exporturile către Europa, avertizează economiştii.
O altă îngrijorare pentru Europa este schimbarea politicii externe a SUA, în special în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Trump a criticat nivelul de sprijin al SUA pentru efortul de război al Ucrainei şi, înainte de alegeri, a promis să pună capăt conflictului chiar înainte de a prelua funcţia, fără a explica cum.
Premierul naţionalist al Ungariei, Viktor Orban, care, spre deosebire de alţi lideri UE, a susţinut în mod deschis candidatura lui Trump la preşedinţie şi a postat mesaje entuziaste pe X cu privire la victoria acestuia, a declarat că Europa ar trebui acum să îşi regândească sprijinul pentru Ucraina.
Şeful NATO, Mark Rutte, s-a numărat printre mulţi alţii din Europa care l-au felicitat pe Trump şi i-a transmis că speră la o bună cooperare, mulţi fiind de părere că la întoarcerea sa la Casa Albă va cere Europei să îşi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa.
„Acum trebuie să gândim la scară mare şi să facem investiţii mari în securitatea noastră europeană”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock.
Miniştrii apărării din Franţa şi Germania au avut miercuri o întâlnire organizată în grab, la Paris, înainte de reuniunile planificate de mult timp ale zeci de lideri europeni care loc joi şi vineri la Budapesta.
