Preşedintele american Donald Trump subliniază joi, cu o zi înaintea unui tête-à-tête în Alaska cu omologul său rus Vadimir Putin, că doar un summit tripartit cu Volodimir Zelenski poate pecetlui un acord de pace în Ucraina şi repetă că trebuie să fie ”împărţite” teritorii, relatează AFP.
”Această întâlnire va deschide calea alteia”, dă asigurări preşedintele american la postul de radio Fox News.
El a declarat deja mai înainte că acest summit, la Anchorage, are ca scop doar să ”tatoneze terenul” cu Rusia.
Kievul şi europenii se tem că, în realitate, Donald Trump şi Vladimir Putin pot redesena vineri harta Ucrainei fără acordul preşedintelui ucrainean.
”A doua întâlnire va fi foarte, foarte importantă, pentru că ea va fi cea în care ei vor încheia un acord. Iar eu nu vreau să folosesc termenul «să-şi împartă lucrurile», dar, într-un fel, acesta nu este un termen rău. Sa va da şi se valua în ceea ce priveşte frontierele, teritoriile”, declară joi Donald Trump.
”Nu ştiu unde va avea loc această a doua întâlnire”, a adăugat el.
”Ne gândim la trei locuri diiferite şi la posibilitatea, pentru că ar fi de departe cel mai uşor, să rămânem în Alaska”, a continuat el.
Vladimir Putin a salutat joi ”eforturile destul de energetice şi sincere” ale Statelor Unite ”de a pune capăt ostilităţilor, de ieşire din criză şi ajungere la acorduri care să satisfacă toate părţile implicate”.
”Dacă, într-un fel sau altul, preşedintele Trump îl poate convinge pe Putin să oprească omorul, noi vom vrea să credem asta. Trebuie (…) să sperăm că din întâlnire va ieşi ceva bun”, a declarat AFP o ucraineancă care trăieşte la Anchorage, Zori Opanasevych, a cărei familie a emigrat în Statele Unite în anii ’90.
CONFERINŢĂ DE PRESĂ COMUNĂ
Preşedintele american a estimat la ”25%” riscul unui eşec al întâlnirii sale vineri cu omologul său rus.
Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a anunţat că problema ”garanţiilor de securitate” urmează să fie abrdată în vederea încheierii conflictului care a fost declanşat în februarie 2022 de invazia rusă a Ucrainei, cel mai sângeros în Europa după al Doilea Război Mondial.
Preşedintele ucrainean nu a fost invitat la ceea ce Kremlinul a catalogat drept un “tête-à-tête” între Vladimir Putin şi Donald Trump, doi lideri pe care-i uneşte o relaţie foarte aparte, alternând accese de tensiune şi apropieri spectaculoase.
Volodimir Zelenski a fost primit în mod călduros, joi, de către premierul britanic Keir Starmer.
Liderii europeni fac bloc în jurul său şi încearcă să-l influenţeze pe imprevizibilul Donald Trump.
Discuţia sa cu Vladimir Putin la baza Elmendorf-Richardson se va desfăşura cu ajutorul interpreţilor, a anunţat un consilier diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.
”Ordinea de zi va privi în principal rezolvarea crizei ucrainene”, a declarat Uşakov, care evocat de asemenea ”cooperarea bilaterală”.
Reuniunea urmează să înceapă vineri, către ora 19.30 GMT (22.30, ora României), a anunţat Kremlinul.
Preşedinţii rus şi american vor susţine apoi o conferinţă de presă comună, prima de la apariţia lor comună în faţa camerelor, în 2018, la Helsinki, rămasă în amintire ca o bună înţelegere manifestată de către cei doi lideri.
PRESIUNI MILITARE
Pe teren, cresc presiunile împotriva trupelor Kievului, mai puţin numeroase.
Ele se confruntă cu o înaintare rapidă a armatei ruse pe front, în regiunea Doneţk (est), unde armata rusă a revendicat joi cucerirea a încă două sate.
Ucraina a tras zeci de drone, în noaptea de miercuri spre joi, a incendiat o rafinărie şi a rănit trei persoane în apropierea oraşului rus Volgograd (sud), potrivit unor conducători locali.
Poziţiile oficiale ale celor doi beligeranţi sunt în continuare ireconciliabile.
Rusia cere ca Ucraina să-i cdeze patru regiuni pe care le-a ocupat în mod parţial – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson -, plus Crimeea pe care a anexat-o în 2014 şi să renunţe la livrări de armament şi la orice aderare la NATO.
Kievul respinge aceste cereri drept inacceptabile.
În trei runde de negocieri care au avut loc din primăvară încoace, ultima la Istanbul în iulie, Rusia şi Ucraina au reuşit să se înţeleagă doar asupra unor schimburi de prizonieri de război.
În acest cadru, Kievul şi Moscova au anunţat joi că au făcut un schimb de câte 84 de prizonieri.
