Pentru mulți turiști, Tulcea rămâne doar locul din care începe drumul spre Delta Dunării. Autoritățile locale și operatorii din turism încearcă însă să schimbe această percepție și să transforme orașul într-o destinație în sine. Deși numărul turiștilor a scăzut anul trecut cu 12%, Organizația de Management al Destinației (OMD) Tulcea mizează pe patrimoniul multicultural, gastronomia locală, evenimente și experiențe turistice care să atragă vizitatori pe tot parcursul anului și să-i convingă să petreacă mai mult timp în oraș.
Primele patru luni ale acestui an sunt considerate încurajatoare, în condițiile în care s-a înregistrat un avans de 18% al numărului de turiști față de aceeași perioadă a anului trecut, iar media nopților petrecute de vizitatori în oraș este în creștere.
Managerul OMD Tulcea, Alexandru Filip, susține că numărul turiștilor care au ajuns în Tulcea a scăzut de la aproximativ 54.000 în 2024 la 48.000 anul trecut, însă declinul trebuie analizat în context regional și național.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
‘Noi nu am avut neapărat obiective măsurabile, pentru că vorbim de un OMD la început de drum. Nu cred că poți să investești azi un leu și mâine să scoți trei. Focusul nostru este pe construcția brandului și acesta va rămâne și în acest an. Din păcate nici contextul nu ajută, nici cel local, nici cel național și nici cel internațional’, a declarat Alexandru Filip, în cadrul infotripului ‘TU redescoperi Tulcea’, organizat de Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și OMD Tulcea.
Acesta afirmă că proximitatea războiului din Ucraina și alertele periodice au afectat percepția turiștilor asupra destinației, însă Tulcea a reușit să limiteze pierderile comparativ cu alte județe turistice din țară.
‘Avem locuri în țară care nu sunt în proximitatea războiului și care nu au alerte o dată pe săptămână și totuși au avut scăderi mult mai mari. Cred că am reușit să ținem în frâu situația și sunt convins că premiul ‘Destinația Anului’ pe care l-am primit în 2025 ne-a ajutat foarte mult’, a subliniat Filip.
*** Bucureștiul, principala sursă de turiști pentru Tulcea
Tulcea este văzută în continuare de mulți turiști drept un simplu punct de plecare spre Delta Dunării, iar obiectivul OMD este ca vizitatorii să petreacă mai mult timp în oraș. Strategia organizației vizează schimbarea percepției asupra orașului.
‘Strategia noastră a fost foarte clară. Primii trei ani construim povestea orașului, brandul turistic și parteneriatul public-privat, construim percepția de oraș turistic atât pentru tulceni, cât și pentru turiști, pentru că avem această problemă, că Tulcea este pentru un turist, un oraș de tranzit. Principalul nostru obiectiv nu este neapărat creșterea numărului de turiști, ci creșterea mediei de înnoptare’, a afirmat Alexandru Filip.
Durata medie de ședere în oraș a crescut constant: de la 1,6 nopți în 2023 la 1,7 în 2024 și 1,8 anul trecut, ținta fiind atingerea mediei naționale de două nopți.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
Cei mai mulți turiști care ajung în Tulcea sunt români, aproximativ 90% din total, iar principalul bazin de proveniență rămâne Bucureștiul. Alte piețe importante sunt Iași, Brașov și Sibiu. În ceea ce privește turiștii străini, Germania domină detașat.
‘Cam trei sferturi dintre turiștii străini sunt din Germania, dar observăm creșteri și pe segmentul britanic și polonez’, spune managerul OMD Tulcea.
Acesta consideră că aeroportul din Tulcea poate deveni o piesă importantă în dezvoltarea turismului după ce va deveni complet operațional și speră ca viitoarea cursă regulată Tulcea-Roma, anunțată pentru această toamnă, să aducă și turiști străini. Cu toate acestea, managerul organizației consideră că o conexiune directă cu Germania ar avea un impact turistic mai mare.
OMD Tulcea nu a participat până acum la târguri de turism din țară sau din străinătate, preferând să investească resursele în campanii online, considerate mai eficiente și mai puțin costisitoare.
Reprezentantul organizației a atras atenția și asupra problemei cazărilor la negru, precizând că în Tulcea funcționează legal aproximativ 70 de unități de cazare. În paralel, au fost identificate 33 de locații neclasificate, considerate o formă de ‘concurență neloială’, dar în urma controalelor desfășurate anul trecut, unitățile mari au fost amendate, iar cele mici au primit termen pentru a intra în legalitate.
*** Redescoperirea orașului de către localnici
Alexandru Filip susține că oferta orașului Tulcea este una generoasă. ‘Avem muzee, evenimente, hoteluri, restaurante, avem tot ce ne trebuie ca orașul să se dezvolte ca destinație turistică, nu doar ca poartă de intrare în Delta Dunării. Problema este că mulți tulceni încă nu cred suficient în potențialul orașului lor’, a spus acesta.
Din acest motiv, OMD Tulcea a început în 2024 organizarea unor tururi ghidate dedicate inclusiv localnicilor. Lansat împreună cu Adrian Dan de la Urbea Dunării și dezvoltat în 2025, proiectul Tulcea Walking a strâns deja o comunitate tot mai interesată de poveștile orașului: 12 tururi ghidate gratuite și peste 500 de participanți. Dacă la primul tur au participat doar două persoane, în 2025 un singur tur a adunat 113 participanți.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
‘Mulți ne spun că descoperă locuri despre care nu știau nimic: case istorice, biserici, povești ale orașului. Asta ne arată că direcția este bună’, a afirmat managerul OMD Tulcea.
Organizația derulează și campanii video în care turiștii sunt intervievați pe străzile orașului, iar reacțiile acestora sunt promovate online pentru a schimba percepția localnicilor asupra potențialului turistic al Tulcei.
Orașul are o identitate multiculturală aparte, construită în jurul comunităților care au conviețuit aici timp de secole și al influențelor otomane, grecești, armenești, austro-ungare sau lipovenești. ‘Inițiativa nu urmărește doar promovarea patrimoniului local, ci și reconectarea tulcenilor cu propriul oraș. Oamenii au început să își vadă altfel orașul și să fie mândri de el’, a afirmat ghidul Adrian Dan.
Acesta a sintetizat identitatea orașului Tulcea printr-o formulare care surprinde diversitatea sa culturală: ‘Tulcea este orașul celor 10 etnii, cu nouă porturi populare, opt limbi vorbite, așezat pe șapte coline, cu șase lăcașe de cult pentru cinci religii, patru epoci arhitecturale, trei gări, două palate și un călător fermecat – Tu și Tulcea’.
*** Muzee, patrimoniu și ‘Acvariul’ din Tulcea
Printre cele mai importante obiective culturale ale orașului se află Muzeul de Artă Tulcea, amenajat în fostul Palat al Pașei, o clădire neoclasică ridicată între 1863 și 1865. Muzeul adăpostește 14 lucrări semnate de suprarealistul Victor Brauner, dar și opere ale unor artiști precum Grigorescu, Pallady, Tonitza, Petrașcu sau Ressu, iar prețul întreg al unui bilet de intrare este de numai 20 de lei.
Un alt obiectiv important este Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, cunoscut drept ‘Acvariul din Tulcea’, unul dintre cele mai vizitate locuri din oraș. Inaugurat în 2009, centrul îmbină funcția de muzeu al biodiversității Deltei cu cea de acvariu public și oferă vizitatorilor o incursiune în habitatele specifice Deltei și Dobrogei.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
Atracția principală rămâne acvariul cu o capacitate de 150 de tone de apă și peste 50 de specii de pești și nevertebrate marine, inclusiv recife de corali aduse din Indonezia, dar și tunelul subacvatic unde pot fi admirați sturioni și anghile. Biletul costă 30 de lei pentru adulți și 7 lei pentru copii.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
Alte obiective care merită incluse pe traseul de vizitare sunt Monumentul Independenței, Casa Avramide, Muzeul Satului Pescăresc sau Faleza Ivan Patzaichin.
*** Delta Dunării și riscul turismului făcut ‘pe repede înainte’
După experiența orașului, turiștii pot continua explorarea Deltei Dunării prin excursii cu bărci autorizate și ghizi profesioniști, în condiții controlate. OMD Tulcea recomandă însă evitarea ofertelor care susțin că ‘poți vedea toată Delta într-o singură zi’ sau a traseelor foarte lungi de tip Mila 23-Letea-Sulina-Tulcea, considerându-le nerealiste și nepotrivite pentru o experiență autentică a destinației.
‘Delta Dunării este cel mai sensibil produs turistic al României. Există o linie foarte fină între dezvoltarea turismului și protejarea mediului’, consideră Alexandru Filip.
Organizația promovează turismul lent și responsabil, respectiv excursii în canoe, pe plăci SUP (Stand Up Paddle boards n.r.), cu bicicleta sau plimbări cu barca’ fără grabă și fără viteză excesivă’.
Managerul OMD Tulcea avertizează că presiunea turistică poate afecta ecosistemul Deltei și amintește că în 2021, unul dintre cei mai buni ani pentru turismul din zonă, efectele supraaglomerării au devenit evidente. ‘Au fost situații în care am mers în Deltă și nu am văzut un pelican. Păsările au migrat spre extremități din cauza zgomotului bărcilor și a agitației de pe canale. 2021 este cel mai bun reper, s-a depășit limita și sperăm să nu se mai întâmple, pentru că efectele vor apărea imediat: nu vedem păsări’, a explicat el.
*** Moștenirea lui Ivan Patzaichin
La Mila 23, pe locul casei părinților lui Ivan Patzaichin, a fost construit Muzeul Ivan Patzaichin – Centrul de Inovare Comunitară, deschis în mai 2024. Ștefania Sahanschi, reprezentanta Asociației ‘Ivan Patzaichin – Mila 23’, a prezentat modul în care turismul lent și responsabil a fost integrat în Delta Dunării prin conceptul ‘Delta lui Ivan’, un traseu care include rute de explorare și puncte de înnoptare reglementate.
Muzeul, construit sub forma unui turn-observator din lemn de 18 metri, păstrează unele dintre cele mai importante momente din viața și cariera sportivului, inclusiv pagaia ruptă cu care a concurat în calificări pentru proba de canoe simplu la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972, probă în care avea să câștige ulterior medalia de aur.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
De la deschidere și până în prezent, muzeul a atras aproximativ 40.000 de vizitatori și organizează numeroase evenimente culturale și educaționale.
Asociația a dezvoltat și o aplicație digitală dedicată traseelor din Deltă, care funcționează inclusiv fără semnal, completată de parteneriatul cu Orange România pentru extinderea infrastructurii de internet și fibră optică în zonă. Proiectul include și soluții de telemedicină, digitalizarea școlilor și sisteme de monitorizare a turismului și mediului, inclusiv camere care urmăresc fluxul de vizitatori și fauna.
*** Gastronomia locală, noul motor al turismului din Delta Dunării
Dacă vorbim despre Ivan Patzaichin trebuie amintită și mâncarea lui preferată, care poate fi degustată la Mila 23, în gospodăria Lucicăi Buhaev, cunoscută drept tanti Lucica, cea care a deschis primul punct gastronomic local (PGL) din România, la inițiativa marelui sportiv.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
‘Pe Ivan, când venea acasă, încercam să-l primesc cu ce era mai bun. Pentru el, cel mai bun era un caras prăjit, mare cât un șoșon. Zicea: ‘Vreau și eu un șoșon prăjit’. Îi plăcea plăcinta de dovleac, dar de fapt nu toată plăcinta, ci caramelul care se scurgea din ea. Eu vă spun micile secrete ale lui Ivan. De aici a plecat ideea de punct de gastronomie locală’, a povestit ea. Turiștii pot degusta aici, pentru circa 100 de lei, un meniu complet format din ciorbă tradițională de pește, pește prăjit cu mămăliguță și plăcintă cu brânză, dar și multe alte bunătăți din pește proaspăt pescuit din Deltă.
Alexandu Filip spune că rețeaua punctelor gastronomice locale s-a dezvoltat rapid la nivel național. ‘Astăzi avem peste 500 de puncte gastronomice locale în toată țara, dintre care 42 în județul Tulcea, iar majoritatea sunt în Deltă’, a punctat acesta.
Foto: (c) Mariana Nica/AGERPRES
Pe lângă specificul pescăresc din Deltă, în județ au început să apară și puncte gastronomice cu influențe grecești sau italiene, iar autoritățile speră să dezvolte în viitor și unele cu specific turcesc, în special în zona Babadag.
*** Pariul pe extrasezon
OMD Tulcea încearcă să extindă sezonul turistic dincolo de lunile de vară. Anul trecut a lansat campania ‘2+1’, prin care turiștii care plăteau două nopți primeau gratuit încă una. Organizația încearcă să atragă grupuri corporate și evenimente în extrasezon, iar aprilie 2026 a fost descrisă de Alexandru Filip drept ‘o lună fantastică’ pentru hotelurile din oraș datorită evenimentelor corporate.
Un alt segment pe care OMD mizează este cel de wellness și spa, în timp ce noua Sală Polivalentă, cu 4.500 de locuri, ar urma să atragă competiții sportive și evenimente culturale. ‘Vrem să integrăm în peisajul turistic și Târgul de Crăciun. Facem toate eforturile ca Tulcea să poată fi atractivă din ianuarie până în decembrie’, a adăugat managerul OMD Tulcea.
Pe termen lung, organizația vede potențial și în turismul enologic. În județ există șapte crame, iar unele dintre ele investesc constant în degustări și experiențe turistice, Crama Măcin – furnizor al Casei Regale din România – fiind cea mai renumită pentru pivnițele ei spectaculoase. ‘Tulcea are toate șansele să crească exponențial ca destinație turistică dacă contextul geopolitic și economic se stabilizează. Noi nu stăm cu mâinile în sân și încercăm să construim pe termen lung’, a subliniat Alexandru Filip.
OMD Tulcea a fost înființată la finalul anului 2023 și are în prezent 30 de membri din sectorul HoReCa și turism. Bugetul anual al organizației este de aproximativ 100.000 de euro, provenind în principal din taxa de promovare turistică și contribuția Primăriei Tulcea. Organizația a dezvoltat platforma și aplicația ‘Tu și Tulcea’, care centralizează evenimente, atracții, restaurante, hoteluri și servicii turistice din județ. Aplicația are circa 3.500 de utilizatori, iar ecosistemul digital al organizației atrage aproximativ 10.000 de vizitatori unici pe lună.
Tulcea promovează deja pe toate canalele sale turistice evenimentele care deschid sezonul în zonă: Maratonul Internațional de Canoe ‘Ivan Patzaichin’ de la Mila 23, desfășurat chiar în acest weekend, Festivalul ‘Scrumbii de Rusalii’ (29 mai – 1 iunie 2026), organizat la Muzeul Satului Pescăresc Tulcea, și Festivalul Filmului European – Tulcea (30 mai – 1 iunie 2026), la care se adaugă numeroase concerte de rock, blues și jazz în lunile de vară..
