România a plătit de două ori și chiar de trei ori mai mult pentru microbuzele electrice școlare promise de Uniunea Europeană, în timp ce o singură firmă a capturat peste jumătate din contracte, vânzând vehicule de 90.000 de euro cu prețuri uriașe, de până la 262.000 de euro bucata. În mijlocul acestui tun uriaș, legături politice controversate și practici suspecte dezvăluite într-o anchetă explozivă care aruncă o lumină cruntă asupra gestionării fondurilor europene în România.
O anchetă a Reporter de Iași dezvăluie un tun uriaș cu microbuze electrice școlare, finanțate din fonduri europene prin PNRR, în care prețurile reale ale vehiculelor au fost umflate cu peste 100% în majoritatea județelor. O firmă din Prahova, Aveuro Internațional, a câștigat peste jumătate din licitațiile organizate la nivel național, vânzând microbuze ce costă, în realitate, 90.000 de euro, cu prețuri de până la 262.000 de euro per unitate.
România a cumpărat jumătate din microbuzele promise și la dublu preț
Comisia Europeană estimase în Ghidul Solicitantului pentru PNRR o alocare de 250 milioane de euro pentru 3.200 de microbuze școlare electrice, la un preț mediu de 78.000 euro per bucată. Însă statul român a achiziționat doar 1.300 de microbuze, plătind în medie 200.000 euro pe fiecare, adică aproape dublu față de estimarea inițială.
REPORTER DE IAȘI a verificat prețurile pentru carosarea unui microbuz de persoane și a contactat firma Cem Bus Confort Galați, cunoscută pe piața de profil și cu peste 20 de ani de experiență, unde majoritatea transportatorilor din estul României își carosează vehiculele. Jurnaliștii au sunat sub pretextul că sunt potențiali clienți interesați de carosarea unui microbuz electric pentru transportul de persoane sau elevi.
Octavian Moise, reprezentantul firmei, a precizat că pentru un microbuz cu 16+1 locuri prețul se situează între 14.000 și 15.000 de euro plus TVA, incluzând aer condiționat, încălzitor, scaune, geamuri și omologarea. În cazul scaunului pentru persoane cu dizabilități și a ușii laterale electrice, el a menționat că se poate monta un lift pentru dizabilități, însă nu recomandă ușa electrică pentru transportul de elevi și navetiști, deoarece aceasta se deschide și se închide foarte des, devenind nefuncțională. Prețul final estimat, inclusiv omologarea, era de aproximativ 14.500 de euro, iar firma are agreere pentru Volkswagen și Mercedes, dar nu și pentru Ford.
Un alt exemplu oferit de Stelian Porojnicu, asociat al firmei Pacific Electric Bus, a indicat că prețul unei carosări standard pentru un microbuz 16+1 locuri este în jur de 15.000 de euro, putând ajunge până la 20.000 de euro, incluzând aer condiționat, încălzitor și toate dotările necesare.
Firma prahoveană Aveuro, lider absolut pe piața microbuzelor electrice
Firma Aveuro Internațional, cu sediul în Prahova, a câștigat licitații în 60% din județe, inclusiv contracte importante precum cel de la Iași, unde a livrat 26 de microbuze la un preț de peste 200.000 euro fără TVA per vehicul. Aveuro figurează în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) cu peste 35 de contracte în valoare totală de 135 milioane euro.
Patronul Aveuro este Vlad Papuc, fiul unei fruntașe PNL Prahova, mama sa fiind șefa Organizației de Femei PNL Prahova și apropiată a baronului local Iulian Dumitrescu, politician aflat sub anchetă pentru corupție.
Microbuzul real – costuri și adaosuri exorbitante
Modelul achiziționat în mare parte de Aveuro este Ford E-Transit van electric, care are un preț de pornire de aproximativ 64.500 euro fără TVA, în varianta Trend cu autonomie de 260 km și lungime supraînălțată (maximă în gamă). Carosarea microbuzelor – montarea a 16+1 locuri, aer condiționat, lift pentru persoane cu dizabilități – costă între 15.000 și 20.000 euro, conform ofertelor oficiale ale carosierilor din România.
Astfel, prețul corect pentru un microbuz complet ar trebui să se situeze în jurul sumei de 90.000-100.000 euro per unitate. Cu toate acestea, Consiliile Județene au acceptat prețuri medii de 200.000 euro, iar la Olt s-a plătit chiar 262.000 euro fără TVA.
Cum s-a realizat tunul: un „studii de piață” și licitații părtinitoare
Un element-cheie al afacerii este limitarea gabaritului vehiculului în caietele de sarcini ale licitațiilor. La Iași, spre exemplu, s-a impus o lungime maximă de 6,8 metri, o condiție restrictivă care a exclus majoritatea ofertelor concurente, deoarece microbuzele electrice similare disponibile pe piață au lungimi între 6,8 și 7,5 metri. Această limitare a făcut ca singura ofertă admisă să fie cea a Aveuro, care a adaptat un Ford Transit la 6,7 metri – cu doar 9,6 cm sub plafon.
Această strategie a făcut ca 90% din licitații să se desfășoare cu o singură ofertă admisă, iar celelalte să fie respinse ca neconforme.
Mai mult, „studiul de piață” pe care Consiliul Județean Iași l-a prezentat ca justificare pentru prețurile uriașe era bazat pe oferte luate de pe site-uri de dealeri și importatori, neadaptate la specificul carosării necesare.
Diferențe uriașe între județe pentru același model de microbuz
Prețul plătit pentru un microbuz livrat la Iași a fost de 202.800 euro fără TVA, în timp ce același model, în condiții similare, a fost vândut în Brașov pentru 743.000 lei (aproximativ 150.000 euro fără TVA). Diferența de preț pe fiecare microbuz la Iași este de circa 54.000 euro față de Brașov, ceea ce ar fi permis achiziția a 9 microbuze suplimentare în Iași, în valoare echivalentă cu un bloc de 26 de apartamente cu două camere.
Declarațiile patronului și ale autorităților
Vlad Papuc, patronul Aveuro, nu neagă adaosul uriaș: „Doamne ajută! Nu comentez prețul,” a declarat pentru REPORTER DE IAȘI, recunoscând implicit că profitul de 100.000 euro pe microbuz este real.
Patronul Aveuro Internațional, Vlad Papuc, a recunoscut că proiectele PNRR au fost foarte profitabile pentru firma sa. El a subliniat că afacerea a fost benefică nu doar pentru companie, ci și pentru numeroși angajați și alte persoane implicate. De asemenea, a menționat că s-au adaptat prețurile în funcție de bugetele fiecărui client și că este important că banii au fost cheltuiți.
Papuc a precizat că firma carosază microbuze Mercedes și Ford, însă majoritatea sunt Ford (aproximativ 80%), deoarece Mercedes a lansat mai târziu modelul electric. Ambele modele au configurații și interior identice, iar firma deține omologare europeană, piața europeană fiind principala lor țintă.
Referitor la echiparea microbuzelor între diferite județe, Vlad Papuc a spus că aceasta este practic identică, cu diferențe minore, cum ar fi prezența unui perete despărțitor la șofer, care a fost pusă uniform la toate mașinile pentru a simplifica producția.
Caietele de sarcini au fost realizate pe baza unui ghid al Ministerului Educației, pe care consiliile județene l-au adoptat cu modificări foarte mici, fără flexibilitate mare.
În ceea ce privește fluctuația prețurilor pe județe (de exemplu, 743.000 lei la Brașov, 850.000 lei la Buzău și peste 1 milion lei la Iași), Vlad Papuc a explicat că pe măsură ce numărul de microbuze produse a crescut, costurile de producție au scăzut, iar investițiile în omologări și certificări s-au amortizat, permițând astfel reducerea prețurilor.
Discuția despre prețurile catalog ale microbuzelor Ford (72.000 euro) versus costurile totale de producție (până la 100.000 euro în unele oferte de carosare) și prețul de vânzare la Iași (peste 200.000 euro) a fost explicată de Papuc prin faptul că profitabilitatea depinde de specificul fiecărei firme și de complexitatea proiectului, implicând logistică, sute de angajați și costuri mari pentru omologări și certificări.
De asemenea, el a explicat că bugetul alocat pentru aceste microbuze a fost stabilit de Ministerul Educației, iar consiliile județene s-au raportat la acel buget. Astfel, Iașul a plătit pentru 26 de microbuze aproximativ 26 de milioane de lei fără TVA, deși, la un preț mai mic, ar fi putut cumpăra mai multe unități.
Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a evitat să comenteze direct diferențele mari de preț: „Prețul contractului a rezultat în urma unei licitații publice, unde mai mulți ofertanți au depus oferte. Considerăm că orice comparație trebuie făcută cu onestitate și corectitudine,” a spus Alexe, insistând că procedura a fost legală.
Impactul asupra bugetului național și alocărilor europene
Bugetul total alocat pentru microbuze electrice în cadrul PNRR este de 250 milioane de euro, iar în condițiile prețurilor actuale, România a cumpărat doar jumătate din numărul de microbuze planificat.
Dacă s-ar fi respectat prețurile reale, țara ar fi putut achiziționa 3.200 de microbuze, asigurând astfel un transport școlar electric mai extins și accesibil. În schimb, s-a plătit în exces cu peste 135 milioane de euro, bani care ar fi putut finanța alte proiecte de infrastructură și educație.
Această anchetă arată o schemă elaborată, în care o firmă a profitat de prevederi contractuale restrictive, lipsa concurenței reale și un „studiu de piață” neconcludent pentru a impune prețuri duble, profitând de fondurile europene menite să modernizeze transportul școlar.
