Infrastructura este în prezent un activ strategic, care poate oferi reziliență, securitate și prosperitate pe termen lung, iar obiectivul Uniunii Europene este unul foarte clar și anume că infrastructura trebuie să fie adecvată atât pentru utilizare civilă, cât și militară, a declarat, marți, comisarul european pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas.
”Aș dori să vorbesc despre reziliență și prosperitate. A trecut vremea în care conectivitatea era sinonimă doar cu infrastructura. Astăzi infrastructura înseamnă mult mai mult decât atât – este un activ strategic, unul care poate oferi reziliență, securitate și prosperitate pe termen lung. În întreaga Europă și în special de-a lungul coridorului de transport european dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee, conectivitatea a căpătat această nouă dimensiune strategică. Aceste regiuni au suferit istoric de fragmentare, lipsa conexiunilor și investiții reduse. Astăzi însă, ele se află în centrul ambiției de creștere a Europei și al arhitecturii sale de securitate în evoluție. Evenimentele recente ne-au schimbat înțelegerea și am văzut cât de fragile pot fi lanțurile globale de aprovizionare. Războiul din Ucraina a schimbat fundamental modul în care abordăm infrastructura, iar instabilitatea continuă din Orientul Mijlociu nu face decât să întărească această schimbare. În prezent, ca Uniune Europeană, obiectivul nostru este foarte clar: infrastructura trebuie să fie adecvată atât pentru utilizare civilă, cât și militară”, a spus Tzitzikostas, la conferința regională ”The Economist Romania Government Roundtable”.
În acest context, a adăugat el, coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee reprezintă, în opinia reprezentanților CE, cea mai strategică abordare a Europei pentru dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală de-a lungul flancului estic european, fiind o zonă cheie de-a lungul frontierelor externe ale UE și un pilon esențial al securității colective.
”Prin consolidarea conectivității nord-sud și conectarea porturilor strategice, acest coridor devine coloana vertebrală a rezilienței Europei. Geografia impune o cooperare transfrontalieră mai strânsă între România, Bulgaria și Grecia. Tocmai de aceea, în decembrie anul trecut am semnat o declarație politică cu aceste trei țări. Memorandumul de înțelegere semnat reflectă o determinare comună de a accelera modernizarea acestui coridor, a infrastructurii noastre de transport – feroviar și rutier – prin îmbunătățirea conectivității, creșterea capacității portuare, foarte importantă, și consolidarea traversărilor peste Dunăre, conectând Alexandroupolis de Odesa și mai departe. Aceste proiecte generează beneficii strategice, economice și de securitate semnificative, consolidând postura de apărare a NATO. Toate acestea sunt esențiale pentru protejarea integrității, securității și rezilienței regiunii”, a precizat comisarul european.
El a adăugat că investițiile în conectivitate și infrastructură cu utilizare duală sunt fără precedent, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility), fondurile de coeziune, Mecanismul de Redresare și Reziliență finanțând proiecte care nu țin doar de conectivitate, ci și de pregătirea infrastructurii pentru apărare.
Potrivit oficialului european, cele două noi priorități ale Comisiei – competitivitatea și securitatea/apărarea – sunt susținute prin politicile adoptate în ultimul an pentru proiecte de transport și infrastructură.
”Săptămâna trecută, Comisia a prezentat rezultatele reprogramării fondurilor de coeziune – Mid-Term Review. Majoritatea statelor membre au redirecționat o parte din finanțare către scopuri de apărare, inclusiv investiții în infrastructură cu utilizare duală. Acest lucru confirmă clar noua noastră abordare. Cu toate acestea, drumul înainte nu va fi ușor. Mai sunt multe de făcut și sunt pe deplin angajat să asigur un buget suficient în următorul Cadru Financiar Multianual, începând cu 2028. Comisia a propus dublarea bugetului pentru Connecting Europe Facility, cu accent pe proiectele cu utilizare duală. Însă finanțarea singură nu este suficientă. Coordonarea puternică este esențială pentru rețeaua transeuropeană de transport, pentru investițiile naționale, eliminarea blocajelor și asigurarea interoperabilității între state. România, de exemplu, a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai Connecting Europe Facility, primind peste 2 miliarde de euro”, a mai afirmat Apostolos Tzitzikostas.
Totuși, a semnalat acesta, în viitor, acest mecanism nu este suficient, iar infrastructura de transport transeuropeană trebuie sprijinită și prin Fondul european pentru competitivitate, precum și prin planuri naționale și regionale.
”Conectivitatea nu este un scop în sine. Este o cale către reziliență, coeziune și prosperitate. Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee consolidează flancul estic al Europei. Dar nu trebuie să ne oprim aici. Ar fi o greșeală să ignorăm ceea ce se află dincolo. Rețeaua transeuropeană de transport TEN-T conectează oameni și bunuri în întreaga Uniune Europeană. Acest coridor vertical feroviar și rutier este esențial pentru securitatea și apărarea noastră, dar și pentru piața unică. Fiecare euro investit în proiecte cu utilizare duală este un euro bine cheltuit pentru cetățenii noștri, economia noastră și securitatea noastră, și ne ajută să construim poduri cu vecinii noștri, apropiați sau mai îndepărtați, pentru conexiuni mai puternice, inclusiv dincolo de granițele noastre. (…) Europa trebuie să rămână deschisă, competitivă și bine conectată cu lumea”, a concluzionat comisarul european.
Teme economice majore precum stabilitatea financiară, investițiile, transformarea tehnologică, competitivitatea și sustenabilitatea sistemelor publice se află pe agenda conferinței regionale la nivel înalt The Economist Romania Government Roundtable, organizată de grupul editorial The Economist la București, în perioada 30 martie – 1 aprilie.
Oficiali de rang înalt din România intră în dialog în aceste zile cu oficiali din regiune și de la nivel european, precum și cu lideri de business, în sesiuni moderate de Joan Hoey și Alasdair Ross, editori ai publicației The Economist.
Citeşte şi:
* Ambasadorul SUA: România are un mare potențial de a juca un rol esențial în domeniul securității energetice în Europa
* Menegazzo (PPC): Dacă rămânem blocați în opinii centrate pe interese naționale în domeniul energiei, pierdem oportunitatea de a avea o Europă robustă
* Mînzatu: Statele sud-estice, membre ale UE, și țările candidate trebuie să fie mai active, mai vocale
