Aliaţii europeni ai Ucrainei s-au reunit sâmbătă la Kiev pentru a examina detaliile ultimei versiuni a planului de ieşire din conflictul cu Rusia, înaintea summitului de săptămâna viitoare din Franţa al ţărilor din „Coaliţia de Voinţă”. Consilieri de securitate din 15 ţări, printre care Franţa, Germania şi Canada, precum şi reprezentanţi ai UE şi NATO, s-au reunit în capitala ucraineană pentru această primă întâlnire a anului, la care a participat de la distanţă şi trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, relatează AFP.
Această zi dedicată diplomaţiei a fost umbrită însă de intervenţia militară surpriză a Statelor Unite în Venezuela.
„Prima parte a reuniunii s-a axat pe documentele-cadru, în special pe garanţiile de securitate şi abordările referitoare la planul de pace, precum şi pe succesiunea următoarelor etape comune”, a declarat sâmbătă negociatorul şef al Ucrainei, Rustem Umerov, la încheierea primei sesiuni.
Oficialii militari ucraineni şi ai ţărilor aliate urmează să se întâlnească la Paris înainte de reuniunea liderilor din „Coaliţia de Voinţă”, a precizat preşedintele ucrainean, adăugând că vor avea loc şi „întâlniri cu echipa preşedintelui (Donald) Trump”.
Începând din noiembrie, eforturile diplomatice s-au intensificat pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, sub impulsul preşedintelui american, a cărui administraţie a negociat separat cu Rusia şi Ucraina.
„Avem un plan de compromis în care încă nu există niciun compromis pe două puncte. De aceea spunem 90% din 100%”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă.
Viitorul teritoriilor ocupate de Rusia, care controlează astăzi aproape 20% din teritoriul ucrainean, rămâne unul dintre punctele-cheie.
La rândul său, Moscova a anunţat la sfârşitul lunii decembrie intenţia sa de a-şi „înăspri” poziţia, după ce a acuzat Kievul, care neagă, de un raid cu drone împotriva reşedinţei preşedintelui Vladimir Putin.
„SĂ NE APĂRĂM SINGURI”
Volodimir Zelenski a avertizat că, în cazul eşecului diplomaţiei, Ucraina va trebui să continue să se apere. „Dacă Rusia blochează totul, dacă partenerii noştri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm singuri”, a declarat Zelensky, care ar dori „ca Statele Unite să exercite o presiune mai mare asupra Moscovei”.
Vineri, el a anunţat numirea şefului serviciilor militare de informaţii, Kirilo Budanov, în funcţia de şef al cabinetului său, una dintre cele mai importante funcţii din ţară.
El a anunţat, de asemenea, intenţia sa, sub rezerva aprobării Parlamentului ucrainean, de a-l înlocui pe actualul ministru al apărării, Denîs Şmîhal, cu ministrul transformării digitale, Mîhaïlo Fedorov, în timp ce Şmîhal ar prelua conducerea Ministerului Energiei.
Zelenski doreşte astfel „să procedeze la o relansare paralelă a tuturor structurilor, pentru orice eventualitate”, în cazul în care Rusia ar refuza să pună capăt conflictului.
Primele zile ale anului 2026 au fost marcate de bombardamente ucrainene şi ruseşti mortale. Rusia a acuzat Kievul de un atac care, potrivit acesteia, a ucis 28 de civili în noaptea de Anul Nou, în partea regiunii ucrainene Herson controlată de armata rusă.
Un copil de trei ani şi o tânără au murit vineri la Harkov, iar alte două persoane au fost ucise sâmbătă în oraşul Herson, aflat încă sub controlul Kievului, în urma unor atacuri ruseşti, potrivit autorităţilor ucrainene.
În aceeaşi zi, autorităţile ucrainene au ordonat evacuarea a peste 3.000 de copii împreună cu părinţii lor din aproximativ patruzeci de localităţi din regiunile Zaporojie (sud) şi Dnipropetrovsk (centru-est), semn al avansării trupelor ruse în aceste regiuni.
Vladimir Putin a repetat în ultimele săptămâni că Rusia îşi va atinge obiectivele în Ucraina „pe cale militară” dacă negocierile vor eşua şi a salutat recentele victorii ale armatei sale pe front.
