Uniunea Europeană (UE) a prezentat miercuri o serie de măsuri menite să accelereze mobilitatea armatelor pe continent împotriva ameninţării ruse, cu obiectivul ca o coloană de tancuri cu baza în Spania să nu ajungă în Polonia ”după război”, rezumă un oficial european, relatează AFP.
”Infanteria câştigă bătălii, dar logistica câştigă războiul”, a subliniat în faţa presei comisarul european al Apărării Andrius Kubilius, citându-l pe generalul american John Pershing (1860-1948).
Or, pentru moment, intendenţa nu ţine pasul.
Este în continuare indispensabil, în prezsnt, să se obţină autorizaţii – ţară cu ţară – în vederea tranzitării Uniunii Europene de către tancuri.
Iar după ce sunt obţinute. aceste permise de liberă trecere, foarte probabil tancurile sunt obligate să aleagă multe rute alternative, pentru a evita drumuri sau poduri prea fragile pentru ca să le susţină.
Mai rău, tancuri ”nu au obţinut autorizaţia de a se deplasa într-un stat membru, deoarece gabaritul acestora depăşeşte limita stabilită în regulile circulaţiei rutiere”, dezvăluia în urmă cu câteva luni Curtea de Conturi a UE într-un raport foarte critic cu privire la mobilitatea militară.
Aproximativ 500 de puncte de trecere obligatorii de-a lungul coridoarelor care ar putea să fie folosite de către armatele UE în caz de război au fost identificate, o listă care urmează să fie confirmată de către statele respective.
Însă Comisia Europeană (CE) consideră deja că majoritatea acestor ””hotspot”-uri este imperativ necesar să fie modernizate pentru a permite această mobilitate indispensabilă a armatelor – revenită brusc de actualitate după invazia Ucrainei în februarie 2022.
Iar costul va fi semnificativ. El este estimat la 100 de miliarde de euro, potrivit comisarului european al Transporturilor Apostolos Tzitzikostas.
”STRESS TESTS”
În vederea remedierii acestor blocaje, Comisia propune să introducă un ”Permis Unic” valabil în toată Uniunea Europeană, pentru a evita această succesiune de cereri de autorizare – dintre care unele trebuie să fie făcute cu 45 de zile în avans.
Această simplificare a regulilor urmează să permită să se reducă la ”trei zile” durata transportului de materiale şi trupe necesare în caz de necesitate, a precizat vicepreşedinta Comisiei Europene Henna Virkkunen.
În caz de urgenţă, ea vrea de asemenea să stabilească reguli clare care să introducă, spre exemplu, autorizaţii de trecere – prioritare -, pentru a evita orice blocaj.
În acest cadru, Bruxellesul propune de asenenea un ”Mecanism de Solidaritate”, de punere în comun a materialelor de uz civil şi militar – de exemplu camioane – din care fiecare stat membru va puteav să ia cu uşurinţă.
Iar pentru a verifica faptul că toate acestea funcţionează, Bruxellesul vrea să organizeze ”teste de stres” (“stress tests”), nişte teste de rezistenţă cu scopul de a se asigura, de exemplu, că cutarea sau cutare infrastructură este practicabilă.
Comisia propune să se aloce cel puţin 17 miliarde de euro mobilităţii militare – în perioada 2028-2034 -, adică de zece ori mai mult decât în perioada precedentă (2021-2027).
Conştientizarea întârzierilor în domenul mobilităţii militare nu datează de ieri.
Comisia Europeană a prezentat deja două Planuri de Acţiune în acest domeniu, ultimul făcut public în noiembrie 2022, din cauza căruia a fost criticată de către Curtea Conturi a UE.
Jandarmul finanţelor europene releva astfel, în aprilie, că, în pofida măsurilor anunţate la sfârşitul lui 2022, progresele ”variază”.
Comisia Europeană urma să anunţe tot miercuri un plan viznd apropierea industriei apărării europene de noi tehnologii, ca de exemplu inteligenţa artificială (AI), cuantica sau domeniul spaţial.
Industriaşii armamentului fac deja apel la ele, însă Bruxellesul vrea să favorizeze proiectele în comun.
Ea vrea, astfel, ca ”fabricile inteligenţei artificiale” – platfome care permit testarea soluţiilor în AI – să fie deschise şi industriilor apărării.
În Uniunea Europeană există 19 fabrici de acest fel, iar altele urmează să fie înfiinţate, inclusiv ”giga-fabrici” şi mai performante.
