Liderii Celor 27 s-au angajat joi să implementeze reforme în vederea unei redresări a economiei Uniunii Europene (UE) – în vederea unei Europe mai rapidă şi mai eficientă – şi să se opună mai bine presiunilor Chinei şi Statelor Unite, relatează AFP.
”Împărtăşim acelaşi sentiment al urgenţei. Trebuie să acţionăm imediat şi să accelerăm, pentru că suntem busculaţi de competiţia internţaională”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron după discuţiile cu omologii săi europeni.
”O Europă, un marş!”, a declarat în faţa presei preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, care s-a angajat să aprofundeze integrarea pieţei unice, un spaţiu vast de 450 de milioane de cnsumatori afectat în continuare de bariere interne importante.
Preşedintele Consiliului UE Antonio Costa a promis ”măsuri concrete” – în martie -, la viitorul summit european
Liderii UE s-au reunit la Castelul Alden Biesen, în nord-estul Belgiei, pentru a vedea cum să accelereze o serie de reforme în favoarea economiei – desfiinţarea reglementărilor considerate inutile, aprofundarea pieţei unice şi măsuri de protecţie în sectoare strategice.
În contextul în care Franţa şi Germania şi-au expus divergenţele în ultimele zile asupra priorităţilor – protejarea industriei prin “Made in Europe” vrea Parisul, dereglementarea totală vrea Berlinul -, liderii celor două ţări au ţinut să-şi afişeze unitate venind împreună, ţinându-se de mână, la acest summit.
”Noi vrem o Europă mai rapidă şi vrem să o îmbunătăţim”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz.
Economia europeană, care are multe atuuri, suferă însă de o creştere modestă (1,5% în 2025) şi de o lipsă de campioni în domenii ale viitorului, ca inteligenţa artificială (AI), alimentând temeri ale unei decuplări de Beijing şi Washington.
Schimburile comerciale au devenit un teren minat, pe care UE se află tot mai adesea în defensivă.
Ea se afla deja sub presiunile Chinei – care controlează pământuri rare esenţiale industriei mondiale -, prin inundarea Bătrânului Continent cu coletele sale mici şi prin umflarea fără limită a excedentelor comerciale.
Însă asaltul vine de-acum şi din Statele Unite care, după revenirea la putere a lui Donald Trump, au ameninţat să anexeze Groenlanda, au recurs la arma taxelor vamale şi au luat cu asalt furibund regulile digitale şi de mediu ale Bruxellesului.
Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi, care a dezbătut joi, la Castelulu Alden Biesen, cu liderii europeni, a servit drept inspiraţie în 2024 unei serii de reforme ambiţioase în UE.
COOPERĂRI CONSOLIDATE
Exerciţiul constă în ridicarea barierelor interne care obstrucţionează activitatea economică, punerea ecomisirii în serviuciul întreprinderilor şi reducerea acumulării de reglementări europene şi naţionale.
Însă acest tratament de şoc – lansat în urmă cu 18 luni de către Comisia Europeană – s-a împotmolit parţial în procedurile legislative ale UE.
Summitul a fost marcat de ”discuţii intense” despre preţul energiei, a recunoscut Ursula von der Leyen.
Mai multe ţări – inclusiv Italia – cer o reaşezare a pieţei europene a carbonului, acuzată de penalizarea industriaşilor, şi o abandonare a desfiinţării treptate a cotelor gratuite de emisii de dioxid de carbon (CO2).
Însă ”ar fi o grşeală strategică să spunem că competitivitatea presupune abandonarea luptei împotriva modificărilor climatice”, a avertizat Emmanuel Macron.
În privinţa ”preferinţei europene” – alt măr al discordiei -, preşedintele francez a precizat că lista sectoarelor vizate urmează să fie definitivată în martie, când Bruxeleesul urmează să prezinte, la sfârşitul lunii, un proeict de lege în acest subiect.
Este vorba despre stabilirea obligaţiilor de a produce în Europa ale anumitor întreprinderi – care beneficiază de ajutoare publice -, precum construcitorii de automobile.
Însă, într-o aparentă concesie făcută Germaniei, care vrea să păstreze partenerii Europei, Bruxellesul propune de-acum ca produsele din state cu reglementări asemănătoare celor ale Europei să fie asimilate celor ”fabricate în UE”, potrivit unei versiuni a proiectului pe care AFP scrie că a consultat-o.
Parisul şi Berlinul sunt în dezacord, de asemenea, cu privire la planul bugetar.
Macron a propus investiţii masive finaţate prin împrumuturi comune sau ”eurobonduri”.
Această idee este respinsă, în acest stadiu, de către Berlin, însă urmează să fie abordată şi ea luna viitoare, în cadrul negocierilor viitorului buget al UE.
Ideea unui nou regim juridic al întreprinderilor – denumit ”EU Inc” -, care să reducă fromalităţile administrative, s-a bucurat, însă, de un consens destul larg, la fel ca şi ideea unei relaxări a regulilor cu privire la fuziuni, cu scopul de a permite naşterea unor campioni europeni în domenii precum telecomunicaţiile.
Mai mulţi lideri au deschis uşa unor ”cooperări consolidate” în vederea alicării anumitor măsuri – ceea ce înseamnă aplicarea acestora numai în ţările care participă în mod voluntar, în cazul în care se dovedeşte prea complicat ca ele să fie extinse la Cei 27.
