Uniunea Europeană doreşte să intensifice eforturile de interzicere a terapiei de conversie şi de combatere a urii împotriva persoanelor LGBTQ+, în contextul creşterii numărului de atacuri împotriva acestei comunităţi, relatează POLITICO şi EUObserver.
Terapia de conversie este denumirea dată oricărui efort de a schimba, modifica sau suprima orientarea sexuală sau genul unei persoane.
Aproape un sfert dintre membrii comunităţii LGBTQ+ din UE — inclusiv aproape jumătate dintre persoanele trans — au fost supuşi unei forme de terapie de conversie, fie sub formă de violenţă fizică şi sexuală, fie prin abuz verbal sau umilire, potrivit datelor prezentate miercuri de Comisia Europeană.
Aceste cifre sunt „şocante”, a declarat comisarul pentru egalitate, Hadja Lahbib, într-o conferinţă de presă. „Acest lucru trebuie să înceteze”, a insistat ea.
Miercuri, Lahbib a prezentat „Strategia pentru Egalitate LGBTIQ+ pentru 2026-2030” destinată să combată atacurile tot mai frecvente împotriva membrilor comunităţii. „Se pare că facem paşi înapoi”, a avertizat comisarul, adăugând că aceasta este o „tendinţă îngrijorătoare”.
Jumătate din ţările UE au în prezent o strategie naţională pentru egalitatea LGBTQ+, iar opt ţări (Belgia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Malta, Portugalia şi Spania) au interzis terapia de conversie, în timp ce în Olanda se discută să urmeze, la rândul ei, acest exemplu.
Ca parte a noii sale strategii – care nu este obligatorie din punct de vedere juridic – Comisia doreşte să se concentreze pe combaterea discursurilor de ură împotriva persoanelor LGBTQ+, atât online, cât şi offline, şi va elabora un plan de combatere a hărţuirii cibernetice. Comisia ia în considerare, de asemenea, elaborarea unei legi pentru armonizarea definiţiei infracţiunilor de ură online.
Strategia propune, printre altele, extinderea listei infracţiunilor UE pentru a include infracţiunile motivate de ură, inclusiv discursul de ură homofobă, precum şi promovarea legislaţiei privind recunoaşterea reciprocă a parentalităţii în situaţii transfrontaliere. De asemenea, strategia garantează că preocupările LGBTIQ sunt bine reflectate în elaborarea politicilor UE, astfel încât persoanele LGBTIQ, în toată diversitatea lor, să fie în siguranţă şi să aibă şanse egale de a prospera şi de a participa pe deplin în societate.
Comisarul UE pentru egalitate, Hadja Lahbib, a declarat presei că doreşte să dedice strategia lui Mustafa, un băiat pe care comisarul l-a cunoscut când ea însăşi avea 12 ani. El era un prieten al ei care a fost bătut pentru că era homosexual. „Uniunea are obligaţia de a proteja persoanele care sunt diferite”, a afirmat Lahbib.
Astfel, Comisia intenţionează să dubleze bugetul alocat grupurilor societăţii civile care lucrează în domeniul egalităţii, până la 3,6 miliarde de euro în următorul buget pe termen lung al UE pentru programul CERV, care sprijină ONG-urile.
Strategia se concentrează pe lumea digitală, deoarece „online-ul este o otravă care nu rămâne online. Alimentează violenţa în lumea reală”, a spus Lahbib, argumentând că violenţa împotriva comunităţii LGBTIQ+ este în creştere. Una din patru persoane queer şi una din două persoane trans au avut experienţe cu practici de conversie dăunătoare, a spus Lahbib.
CRITICI
În prezent, doar opt state membre au interzis terapia de conversie. Însă nu există încă măsuri concrete pentru combaterea acesteia la nivel european. Cu toate acestea, comisarul a subliniat că se colectează în continuare date fiabile pentru a găsi modalităţi de a o interzice în viitor.
Între timp, deputaţii europeni din intergrupul LGBTIQ+ al Parlamentului European au salutat noua strategie şi accentul pus pe hărţuirea online, dar au criticat-o şi ca fiind lipsită de viziune.
„Această strategie face prea puţin pentru a îmbunătăţi experienţa de viaţă a grupurilor noastre cele mai vulnerabile, în special a comunităţii trans şi intersexuale”, a declarat într-un comunicat deputatul european olandez Kim van Sparrentak, copreşedinte al intergrupului.
MĂSURI ÎMPOTRIVA LGBTQ ÎN UNGARIA ŞI SLOVACIA
Strategia a fost lansată în condiţiile în care mai multe ţări europene au luat măsuri severe împotriva comunităţii LGBTQ+.
Prim-ministrul slovac Robert Fico a reuşit luna trecută să introducă în Constituţia ţării sale prevederea că există doar două genuri (masculin şi feminin) şi să interzică maternitatea surogat şi adopţia pentru cuplurile de acelaşi sex.
Liderul Ungariei, Viktor Orbán, se află în conflict cu Bruxelles-ul din cauza unei serii de legi anti-LGBTQ+ şi a încercării sale eşuate de a interzice Budapest Pride în acest an – un eveniment care celebrează comunitatea LGBTQ+. Se aşteaptă ca instanţa supremă a UE să se pronunţe în curând cu privire la faptul dacă aceste acţiuni încalcă legislaţia UE, dar un aviz juridic recent sugerează că instanţa va fi probabil de partea Bruxelles-ului. „Comisia nu va ezita să ia măsuri suplimentare”, inclusiv să se adreseze instanţei, pentru a proteja drepturile oamenilor, a spus Lahbib, adăugând că există 10 proceduri de încălcare a drepturilor fundamentale ale UE în curs împotriva Ungariei. Comisia a îngheţat, de asemenea, 18 miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei ca urmare a acestor încălcări.
„Nu vrem să pedepsim cetăţenii pentru acţiunile întreprinse de guvernele lor”, a spus Lahbib, adăugând că, în următorul buget pe termen lung al UE, ea a propus ca fondurile îngheţate pentru încălcări ale statului de drept să fie redistribuite direct organizaţiilor societăţii civile.
CE SE SPUNE ÎN STRATEGIA 2026-2030 PENTRU EGALITATE LGBTQ+
Practici precum «terapiile de conversie» sunt intervenţii extrem de dăunătoare, bazate pe ideea falsă medical că persoanele LGBTIQ+ sunt bolnave, provocând durere şi suferinţă severă şi generând daune psihologice şi fizice de lungă durată.
Persoanele trans, non-binare şi intersex continuă să se confrunte cu grave încălcări ale autonomiei corporale: unele state membre ale UE impun în continuare condiţia unor intervenţii chirurgicale sau medicale pentru recunoaşterea legală a genului.
Comisia va facilita schimbul de bune practici între statele membre pentru a sprijini dezvoltarea unor proceduri de recunoaştere legală a genului bazate pe autodeterminare, fără restricţii de vârstă.
Asigurarea recunoaşterii egale a relaţiilor de familie în întreaga UE consolidează drepturile, securitatea şi bunăstarea familiilor LGBTIQ+… Totuşi, din cauza diferenţelor în legislaţia familială dintre statele membre, legăturile de familie pot să nu mai fie recunoscute în situaţii transfrontaliere.
Comisia va continua să sprijine statele membre în adoptarea regulamentului propus pentru a întări protecţia drepturilor copiilor în situaţii transfrontaliere prin armonizarea regulilor de drept internaţional privat privind statutul de părinte.
Promovarea incluziunii încă din copilărie este esenţială pentru bunăstarea şi dezvoltarea persoanelor LGBTIQ+. Mediile incluzive şi de sprijin îi ajută pe tineri să îşi construiască încrederea, rezilienţa şi un sentiment pozitiv de identitate.
Copiii familiilor „curcubeu” şi tinerii LGBTIQ+ se confruntă adesea cu stigmatizare şi discriminare încă de la o vârstă fragedă. Două treimi dintre persoanele LGBTIQ au raportat că, în perioada şcolii, au suferit hărţuire, ridiculizare, tachinări, insulte sau ameninţări.
UE va continua să condamne şi să combată activ legile, politicile şi practicile discriminatorii, concentrându-se pe promovarea dezincriminării la nivel global a relaţiilor între persoane de acelaşi sex, desfăşurate prin consimţământ.
Comisia îşi întăreşte angajamentul de a sprijini organizaţiile societăţii civile LGBTIQ+, activismul local şi activitatea de advocacy… prin programul AgoraEU. În cadrul AgoraEU, Comisia a propus alocarea a 3,6 miliarde EUR noii axe «Cetăţeni, Egalitate, Drepturi şi Valori+».
