Proiectul pentru aşa-numita Cartă albă privind viitorul apărării europene avertizează că SUA ar putea decide să restricţioneze utilizarea sau chiar să oprească disponibilitatea componentelor cheie pentru capacitatea operaţională militară.
Singura modalitate de a depăşi astfel de dependenţe este dezvoltarea capacităţilor necesare prin proiecte europene comune de apărare, potrivit proiectului.
Iniţiativa este determinată în mare măsură de războiul din Ucraina şi de recenta experienţă neplăcută a Ucrainei cu privire la modul în care SUA îşi folosesc avantajul în calitatea lor de furnizor de armament.
Administraţia preşedintelui american Donald Trump a oprit livrările de arme şi partajarea de informaţii militare după ce Kievul a ridicat obiecţii la cererile SUA legate de negocierile de pace cu Rusia şi nu a semnat un acord privind pământurile rare, aminteşte dpa.
Acest lucru a stârnit temeri că SUA ar putea opri sau restricţiona utilizarea sistemelor de arme furnizate partenerilor NATO în viitor, în special în cazul unor dezacorduri sau conflicte.
Produsele de înaltă tehnologie, cum ar fi avioanele de luptă F-35A Lightning II de la Lockheed Martin – din care Germania a comandat nu mai puţin de 35 de unităţi cu doar trei ani în urmă – reprezintă o preocupare cheie.
Pentru a accelera independenţa europeană, Kallas şi Kubilius insistă în favoarea unei directive care să acorde prioritate achiziţionării de echipamente militare de la fabricanţii europeni.
UE caută, de asemenea, să-şi extindă propria capacitate de producţie în tehnologii critice, potrivit proiectului.
Este de aşteptat ca noul document privind politica de securitate şi apărare să fie finalizat săptămâna viitoare.
După aceea, versiunea finală va fi analizată de comisarii UE şi apoi va servi drept ghid pentru liderii UE care se întâlnesc în Consiliu European săptămâna viitoare la Bruxelles, joi şi vineri, unde Ucraina se va afla printre primele puncte de pe ordinea de zi.
