Perspectiva dezamorsării tensiunilor vine după avertismente repetate formulate în privat de oficiali americani către guvernul irakian după preluarea puterii de către Trump, în ianuarie, potrivit surselor, care includ şase lideri locali a patru mari miliţii.
Oficialii au atenţionat Bagdadul că, dacă nu ia măsuri pentru a desfiinţa miliţiile care operează pe teritoriul său, America ar putea viza aceste grupări cu lovituri aeriene, au adăugat sursele.
Izzat al-Shahbndar, un politician musulman şiit de rang înalt apropiat de alianţa de guvernare din Irak, a declarat pentru Reuters că discuţiile dintre premierul Mohammed Shia al-Sudani şi câţiva lideri de miliţii sunt “foarte avansate”, iar grupările sunt înclinate să se conformeze apelurilor SUA la dezarmare.
“Facţiunile nu sunt încăpăţânate şi nu insistă să continue în forma lor actuală”, a spus acesta, adăugând că grupările sunt “pe deplin conştiente” că ar putea fi vizate de SUA.
Cei şase comandanţi de miliţii intervievaţi în Bagdad şi într-o provincie din sud, care au cerut anonimatul, sunt din grupările Kataib Hezbollah, Nujabaa, Kataib Sayyed al-Shuhada şi Ansarullah al-Awfiyaa, menţionează Reuters.
“Trump este gata să intensifice războiul cu noi, ştim asta şi vrem să evităm un astfel de scenariu negativ”, a spus un comandant al Kataib Hezbollah, cea mai puternică miliţie şiită, vorbind din spatele unei măşti negre şi a ochelarilor de soare. După publicare, Kataib Hezbollah a difuzat un comunicat în care neagă că vreunul dintre membrii săi ar fi vorbit cu Reuters, subliniind că doar purtătorii de cuvânt numiţi fac comentarii oficiale, notează agenţia.
Comandanţii cu care a discutat Reuters au spus că principalul lor aliat şi şef, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC), le-a dat permisiunea să ia orice decizii pe care le consideră necesare pentru a evita să fie atraşi într-un conflict potenţial distrugător cu Statele Unite şi Israelul.
Despre Rezistenţă
Miliţiile fac parte din Rezistenţa Islamică din Irak, un grup-umbrelă format din aproximativ 10 facţiuni armate şiite de linie dură, care au sub comandă circa 50.000 de luptători şi arsenale ce includ rachete cu rază lungă de acţiune şi arme antiaeriene, au indicat doi oficiali de securitate care monitorizează activităţile miliţiilor.
Grupul Rezistenţa, un pilon-cheie al reţelei iraniene de forţe regionale, a revendicat responsabilitatea pentru zeci de atacuri cu rachete şi drone asupra Israelului şi a forţelor americane în Irak şi Siria de la începutul actualului război din Gaza, în urmă cu circa 18 luni.
Farhad Alaaeldin, consilierul pentru afaceri externe al Sudani, a declarat pentru Reuters, ca răspuns la întrebări privind discuţiile de dezarmare, că premierul s-a angajat să se asigure că toate armele din Irak sunt sub controlul statului, prin “dialog constructiv cu diverşi actori naţionali”.
Unele grupări şi-au evacuat deja în mare parte sediile şi şi-au redus prezenţa în oraşe mari, inclusiv Mosul şi Anbar, de la mijlocul lunii ianuarie, de teamă să nu devină ţinta unor atacuri aeriene, potrivit oficialilor şi comandanţilor citaţi. Mulţi lideri şi-au intensificat de asemenea măsurile de securitate, schimbându-şi telefoanele mobile, vehiculele şi locuinţele mai frecvent, au adăugat aceştia.
Departamentul de Stat al SUA a subliniat că insistă în continuare ca Bagdadul să ţină sub control miliţiile
“Aceste forţe trebuie să răspundă în faţa comandantului şef al Irakului şi nu în faţa Iranului”, a notat acesta.
Un oficial american, vorbind sub acoperirea anonimatului, a avertizat că au mai fost cazuri în trecut când miliţiile şi-au încetat atacurile ca urmare a presiunilor SUA şi şi-a exprimat scepticismul faţă de o dezarmare pe termen lung.
IRGC a refuzat să comenteze, în timp ce ministerele de externe iranian şi israelian nu au răspuns la întrebări.
Politicianul şiit Shahbndar a mai spus că guvernul irakian nu a finalizat încă un acord cu liderii de miliţii, un mecanism de dezarmare fiind încă în discuţie. Opţiunile luate în considerare includ transformarea grupurilor în partide politice şi integrarea acestora în forţele armate irakiene, a adăugat el.
Deşi soarta unui posibil proces de dezarmare rămâne incertă, discuţiile menţionate reprezintă totuşi prima dată când miliţiile sunt pregătite să cedeze îndelungatelor presiuni occidentale de demilitarizare, notează Reuters.
Context
Această schimbare are loc într-un moment precar pentru “Axa de rezistenţă” regională a Teheranului, pe care acesta a creat-o cu greu de-a lungul deceniilor pentru a se opune influenţei Israelului şi SUA şi care a fost serios slăbită după ce atacul grupării palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 a readus conflictul în Orientul Mijlociu.
Hamas din Gaza şi Hezbollah din Liban sunt vizate de Israel de la începutul războiului din Gaza, în timp ce mişcarea rebelilor houthi din Yemen a fost vizată de atacuri aeriene ale SUA. Căderea preşedintelui sirian Bashar al-Assad, un alt aliat-cheie al Iranului, a slăbit şi mai mult influenţa republicii islamice.
În ce-l priveşte, Irakul încearcă să-şi echilibreze alianţele atât cu America, cât şi cu Iranul în relaţiile sale cu miliţiile de pe teritoriul său. Aceste grupări s-au răspândit în toată ţara, cu sprijin financiar şi militar iranian, în haosul ce a urmat invaziei americane din 2003 care l-a răsturnat de la putere pe Saddam Hussein, şi au devenit forţe redutabile ce pot rivaliza cu armata naţională ca putere de foc.
