Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat marţi că „sabotajul” este cu siguranţă de vină pentru deteriorarea a două cabluri de telecomunicaţii în Marea Baltică, între Finlanda şi Germania, pe de o parte, şi Suedia şi Lituania, pe de altă parte, relatează AFP.
Biroul Naţional de Investigaţii din Finlanda (NBI) „a deschis o anchetă privind ruperea unui cablu submarin” şi „încearcă să stabilească ce s-a întâmplat în timpul incidentului”, potrivit unui comunicat de presă.
„Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost tăiate accidental (…) Trebuie să presupunem (…) că a fost vorba de sabotaj”, a declarat Boris Pistorius în marja unei reuniuni a miniştrilor apărării din UE care are loc la Bruxelles. „Nu cred în versiunea ancorelor (navelor) care din întâmplare au provocat daune acestor cabluri”, a adăugat ministrul german.
Cablul submarin „Arelion”, care leagă insula suedeză Gotland de Lituania, a fost deteriorat începând de duminică dimineaţă, iar traficul de internet a fost redirecţionat către alte legături internaţionale, a explicat Audrius Stasiulaitis, purtător de cuvânt al filialei lituaniene a operatorului suedez Telia. „Putem confirma că întreruperea traficului pe internet nu a fost cauzată de o defecţiune a echipamentului, ci de deteriorarea materială a cablului de fibră optică”, a spus el, adăugând că clienţii nu au fost afectaţi.
Luni, guvernele german şi finlandez au anunţat o anchetă privind cauzele ruperii unui cablu submarin de fibră optică între Helsinki şi Rostock, un port din nordul Germaniei. Într-o declaraţie comună, acestea s-au referit la „războiul hibrid” şi la ameninţarea rusă, declarându-se „profund îngrijorate”.
Luni seara, postul de televiziune lituanian LRT a citat operatorul suedez de telecomunicaţii Telia afirmând că un cablu de telecomunicaţii între Suedia şi Lituania a fost deteriorat duminică.
Mai multe incidente au avut loc în ultimele luni în zona Mării Baltice, o mare împărţită de ţările nordice şi cele baltice, plus Polonia şi Germania. Ele sunt îngrijorate de ameninţările de destabilizare atribuite Moscovei. Confruntat cu multiplicarea acestor atacuri, fostul preşedinte finlandez Sauli Niinistö a solicitat, într-un raport prezentat Comisiei la sfârşitul lunii octombrie, crearea unui serviciu de cooperare în materie de informaţii în cadrul Uniunii Europene.
Finlanda a intensificat, de asemenea, monitorizarea incidentelor din Marea Baltică de la izbucnirea războiului dintre ţările vecine, Rusia şi Ucraina. În octombrie 2023, un gazoduct submarin dintre Finlanda şi Estonia a trebuit să fie închis după ce a fost avariat de o ancoră a unei nave de marfă chineze.
Aceste incidente amintesc, de asemenea, de sabotarea conductelor de gaz Nord Stream în septembrie 2022, o enigmă care a rămas nerezolvată până în prezent. În august, The Wall Street Journal a arătat cu degetul înspre fostul şef al Statului Major ucrainean, o acuzaţie calificată de Kiev drept „un nonsens absolut”.
Tensiunile din Marea Baltică au crescut de la invazia rusă din Ucraina în 2022. Moscova consideră prezenţa sporită a NATO în apropierea frontierelor sale drept o provocare şi o ameninţare la adresa securităţii sale. Odată cu aderarea Suediei, urmată de cea a Finlandei, toate statele riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
