El și-a explicat temerile spunând că „situația securității în lume s-a schimbat” din cauza dictatorului rus Vladimir Putin, precum și a politicilor președintelui american Donald Trump.
„Vedem că Rusia a anunțat exerciții pe scară largă în Belarus. Vedem o teamă puternică în țările baltice că, în timpul acestor exerciții, trupele ruse ar putea trece granița. Și vedem că poate al cincilea articol al NATO, cel puțin pentru Statele Unite, ar putea înceta să funcționeze. Descurajarea slăbește”, a remarcat istoricul.
El a citat mai mulți factori care determină dacă va exista un război în Europa, inclusiv „modul în care reacționează NATO în general, ce rol joacă Trump, ce rol joacă europenii, dacă pacea în Ucraina este obținută în orice formă”. În opinia sa, Putin nu va ataca alte țări europene atât timp cât este în război în Ucraina.
În același timp, Naitzel a spus că Germania nu este pregătită pentru o astfel de evoluție, dar nu este vorba doar de bani, ci și de reforma armatei. El a remarcat că au avut loc reforme, dar acestea „au ajuns în cele din urmă într-o fundătură”, astfel încât următorul cancelar trebuie să se ocupe serios de reformarea forțelor armate.
„Pentru că reforma Bundeswehr-ului nu a fost un proiect al întregului cabinet, ci doar un proiect al unor miniștri individuali care nu au îndrăznit să întoarcă Bundeswehr-ul cu susul în jos… Cancelarul, dacă Merz devine el, trebuie să spună că acesta este proiectul nostru guvernamental, aceasta este prioritatea noastră acum! Ministrul Transporturilor, ministrul Muncii, ministrul Construcțiilor trebuie, de asemenea, să participe la acest lucru. La urma urmei, Bundeswehr-ul este parte integrantă a infrastructurii”, a subliniat profesorul.
El spune că cea mai mare problemă este muniția: din 1990, spune el, au cumpărat atât cât era necesar pentru exerciții, dar nu pentru război:
„Chiar și în timpul Războiului Rece, muniția a fost punctul slab. Exista suficient combustibil, existau suficienți soldați, existau planuri de mobilizare. Dar de cele mai multe ori nu existau muniții decât pentru 7-10 zile”.
Istoricul a adăugat că ar include în categoria muniției și dronele de atac, care sunt, de asemenea, deficitare.
Potrivit lui Knightzel, informațiile vor deveni, de asemenea, o problemă „dacă SUA încetează sprijinul în materie de informații”.
„Avem prea puțini sateliți… Avem nevoie și de o apărare aeriană mai puternică: cum să ne protejăm de rachete, elicoptere, avioane?”, a subliniat expertul.
De asemenea, el și-a exprimat speranța că europenii vor face față dacă SUA nu le vor veni în ajutor în caz de război, deși înainte de aceasta europenii au sperat întotdeauna în americani.
„Amintiți-vă de războiul din Kosovo: 75% din loviturile aeriene au fost efectuate de SUA. În Irak și Afganistan, europenii au fost, strict vorbind, doar trupe auxiliare. Iar când SUA au plecat, au plecat și europenii, chiar dacă avem 500 de milioane de cetățeni în UE. Am fost întotdeauna în umbra SUA”, a subliniat Naitzel.
În același timp, Naitzel spune că „democrațiile sunt capabile de multe lucruri”, deoarece alte țări puternice rămân în NATO:
„Canada rămâne în alianță. Există semnale încurajatoare de la Paris, Londra și acum Berlin că poate noi, europenii, învățăm în sfârșit să mergem pe cont propriu”.
