Un caiet manuscris aparţinând marelui sculptor şi desenator francez de origine română Constantin Brâncuşi a fost descoperit într-o colecţie privată din Ţările de Jos, potrivit Le Figaro. Compus din 39 de schiţe, nouă semnături şi cinci note ale artistului, acesta ar constitui „un ansamblu cu o valoare documentară notabilă pentru istoria artei moderne”, detaliază un comunicat al expertizei AFD.
Caietele lui Constantin Brancusi sunt, într-adevăr, o raritate. Doar câteva exemplare sunt în prezent documentate şi conservate în colecţii publice din întreaga lume. Acesta, găsit în dulapurile unui colecţionar de artă din prima jumătate a secolului al XX-lea, documentează „practica grafică a artistului”. Se pare că datează din perioada 1908-1916, perioadă în care sculptorul suprarealist şi minimalist îşi exercita arta în Franţa.
Pe coperta caietului este notată adresa atelierului lui Brâncuşi, „54 rue du Montparnasse à Paris”. Cele aproape patruzeci de schiţe care apar în paginile caietului par a fi „studii pregătitoare şi cercetări formale”, premize ale operelor „Le Nouveau-né”, „La Muse endormie” şi „Le Baiser”, toate realizate la Paris, între 1904 şi 1957, data morţii sale.
Corpus de 61 de desene ale lui Brancusi
Schiţele ar fi fost realizate „cu mină grafică, creion colorat şi cerneală de China”. Această tehnică, destul de neobişnuită pentru artistul franco-român, apare în principal pe verso-ul paginilor caietului. Conţinutul lor, care nu a fost niciodată publicat sau expus, a fost încredinţat unui comitet ştiinţific internaţional care intenţionează să analizeze, prin intermediul unui studiu ştiinţific, „procesul creativ al artistului prin intermediul cercetărilor sale grafice şi sculpturale”.
Ansamblul ar trebui să completeze apoi un lot de alte 22 de schiţe ale lui Constantin Brâncuşi, formând un corpus de 61 de desene. Comunicatul asigură că identificarea caietului găsit în Ţările de Jos a fost realizată de un expert în scrieri şi documente rare. Acesta a comparat piesele găsite cu cele deja conservate la Centrul Pompidou şi la Biblioteca Kandinsky, precum şi cu corespondenţa autografă.
