„Deci e greşit să spui că noi plătim taxe pe muncă mari, că în realitate nu sunt susţinute lucrurile acestea de cifre. Dacă am putea calcula şi la capital, probabil că tot spre coada clasamentului suntem şi concluzia rămâne cam aceeaşi.
Însă, e de menţionat un lucru, că percepţia, care e doar o percepţie în România, că noi plătim taxe mari, se bazează pe o percepţie subiectivă care e fundamentată pe o calitate a serviciilor publice de proastă calitate. Oamenii nu vor să plătească şi au impresia că plătesc prea mult, raportat la ce primesc în schimb.
Dacă ne uităm pe cifre, după niciun fel de date, nu putem concluziona că în România se plătesc taxe mari. Ci percepem că plătim mult raportat la calitatea proastă a serviciilor pe care o primim.
O reformă care să ne aducă şi consolidarea fiscal-bugetară de care avem nevoie trebuie să adreseze ambele părţi ale bugetului, preponderent din punctul meu de vedere pe partea de venituri, dată fiind şi presiunea mare pe care o avem în anii următori: apărare, dobânzi, educaţie, sănătate şi aşa mai departe.
Dar, fără să adresezi şi partea de cheltuieli, cred că efortul este în zadar. Oamenii nu vor plăti în continuare taxe şi impozite, companiile vor căuta întotdeauna portiţe de optimizare şi nu ajungem nicăieri. Dacă nu îmbunătăţim conformarea voluntară, nu putem creşte nivelul de taxe colectate şi lucrul ăsta se poate face doar dacă le arăţi oamenilor că banii sunt cheltuiţi corect. Adică să îmbunătăţim partea de eficienţă a cheltuirii banilor publici”, a spus Ionuţ Dumitru.
El a participat miercuri la ediţia a XVII-a a conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Dumitru a reamintit că România are printre cele mai mici venituri fiscale din Europa şi a precizat că, după 2015, s-au pierdut venituri în urma politicii de relaxare fiscală.
„Veniturile fiscale în România, s-a mai subliniat aici, printre cele mai mici din Europa, 27,2%, al treilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Media europeană e aproape 40%, sigur că poate nu e relevantă neapărat media europeană, dar ţările din jurul nostru, Polonia, Cehia, Ungaria, sunt la 34-36% din PIB.
Până şi Bulgaria e la aproape 30% din PIB. Dinamica veniturilor fiscale ne arată că după 2015 am pierdut venituri fiscale, aşa numita relaxare fiscală, pachetul acela de relaxare fiscală cu reduceri de taxe ne-a condus la pierderea veniturilor fiscale şi suntem în momentul de faţă în situaţia în care avem venituri fiscale destul de mici, după standarde europene.
Haideţi să vedem de ce avem această situaţie de venituri fiscale foarte mici. Haideţi să ne uităm un pic la partea de nivel de taxare. Dacă ne uităm la impozitul pe venit, avem cea mai mică cotă de impozit pe venit din Europa, 10%. Dacă ne uităm la TVA, avem al treilea cel mai mic nivel standard al TVA din toată Uniunea Europeană, 19% e al treilea cel mai mic”, a explicat Ionuţ Dumitru.
Potrivit acestuia, Ungaria are o cotă standard de TVA de 27%, cel mai mare nivel din Europa.
În ceea ce priveşte impozitul pe profit, România are a patra cea mai mică cotă din Uniunea Europeană, iar la impozitul pe dividende, a treia cea mai mică cotă de impozitare.
Pe de altă parte, economistul a atras atenţia că, şi în ceea ce priveşte povara fiscală pe muncă România se află sub media europeană în special la salariile mari şi peste medie la salariile mici.
„Dacă ne uităm la contribuţiile sociale, că mulţi spun domnule, dar contribuţiile sociale sunt mari, povara fiscală pe muncă, aici e un pic mai complexă analiza, trebuie să ne uităm pe nivele de salarizare, pe situaţii familiale, persoană singură, căsătorită, cu copii, fără copii, cu un copil în întreţinere, cu doi şi aşa mai departe.
La o persoană singură, cu 100% din salariu mediu, o să vedem că suntem sub media europeană cu povara fiscală pe muncă. Dacă ne uităm la un nivel de salarizare de 167% din salariul mediu, adică la salarii mari, suntem mult sub media europeană, spre coada clasamentului.
Dacă ne uităm la salariii mici, salarii mici însemnând 50% din salariul mediu, suntem peste media europeană. Eram, până nu demult, în fruntea clasamentului european, am căzut câteva locuri în clasament pentru că s-au introdus nişte deductibilităţi la salariile mici care ne-au îmbunătăţit situaţia semnificativ.
După 2023, cred că s-a întâmplat lucrul acesta. Dacă ne uităm la cât de mult încasăm din perspectiva funcţională, consum, muncă şi capital, taxele pe consum încasate în România sunt 9,77% din PIB, media europeană e 10,51%, ţările din jurul nostru colectează mult mai mult, Ungaria 13,51%, Bulgaria 12,71%, Polonia 11,70%, taxele pe muncă colectate la buget în România 11,64%, media europeană e aproape 20%”, a declarat Ionuţ Dumitru.
De asemenea, taxele pe capital în România sunt de 4,78% din PIB, în timp ce media europeană este de 8,54% din PIB.
„Iarăşi un aspect important, taxe pe proprietate în România încasate 0,55%, media europeană 1,85%, mai bine de 3 ori mai mult.
Dacă ne uităm la taxe încasate de la alte forme de venit decât salarii, în România 0,19%, self-employed, liber întreprinzători, cum vreţi să-i numiţi, PFA-uri şi alte forme de genul acesta, 0,19% din PIB, media europeană 2,09% din PIB, 10 ori mai mult.
Dacă ne uităm un pic, că iarăşi e o percepţie, că noi în România plătim taxe mari, raportat la ce câştigăm, la ce consumăm, la ce se întâmplă în economie, cota implicită de taxare, aşa numitul implicit tax rate, care reflectă raportul dintre ce se încasează la buget şi baza efectivă sau baza teoretică de impozitare, de exemplu, şi se poate calcula la consum şi muncă, la capital din păcate nu avem o cifră, dar putem calcula la consum, deci dacă raportăm toate taxele de consum, TVA, accize şi tot ce se încasează pe partea de consum, raportat la baza teoretică de impozitare a consumului, noi avem o rată implicită de taxare de 14,3%, a doua cea mai mică din Europa, după Spania.
Adică să înţelegem şi cât de mult taxăm consumul. Foarte puţin. Pe cifre încasate la buget. Uitaţi-vă la Bulgaria, 19%, uitaţi-vă la Ungaria, care are cea mai agresivă taxare a consumului din Europa, 22,3%, uitaţi-vă la Cehia, 18,1%, Polonia, 17,4%. Iar la muncă, de asemenea, că există o preconcepţie generală în România că noi taxăm mult munca, în realitate, din remunerarea salariaţilor care se încasează în economie, statul încasează 30,4%. Media europeană e mult mai sus, ţările din jurul nostru, Cehia 36%, Ungaria 35,3%, Polonia 32,5%, doar Malta, Bulgaria şi Croaţia au impozitarea muncii efectivă mai mică decât România”, a afirmat Ionuţ Dumitru.
De asemenea, el a prezentat o situaţie şi pe partea de cheltuieli, precizând că cheltuielile cu salariile în sectorul public din România, în 2024, erau la 11,2% din PIB, faţă de o medie europeană de 10,2% de PIB.
„Ce constatăm însă, am avut o creştere foarte puternică anul trecut, avem un nivel astăzi al cheltuielilor cu salariile în sectorul public mai mare decât îl aveam în 2009. În momentul 2009 eram pe la 10% din PIB. Scăzusem pe la 8% din PIB, după care, după 2015 au crescut foarte, foarte puternic cheltuielile cu salariile în sectorul public, s-au corectat un pic după pandemie, dar au revenit pe un trend pozitiv anul trecut cu o creştere foarte rapidă a salariilor în sectorul public.
Dacă disecăm un pic această cheltuială cu salariile în sectorul public, vedem foarte multe opinii: sunt prea mulţi bugetari, trebuie să-i dăm afară cu nişte formule chiar care nu-şi au locul, de genul „paraziţi” şi aşa mai departe. Dacă ne uităm la cifre, strict la cifre, o să constatăm că numărul de salariaţi din sectorul public în total populaţie în România, e cel mai mic din Europa de departe. Adică să tragi pe concluzia că numărul de salariaţi agregat din sectorul public din România e mare după standarde europene, nu se verifică pe cifre deloc”, a subliniat Dumitru.
El a spus că România are o cheltuială cu asistenţă socială mult sub media europeană, 13,6% faţă de 21,8%.
„Am avut o creştere puternică a cheltuielilor cu asistenţa socială anul trecut, care nu se vede încă în plenitudinea ei în grafic, după creşterea cumulată de pensii de anul trecut, de 40%, care, după mine, a fost „cireaşa de pe colivă”, ca să mă exprim neacademic, pentru că a fost prea mult într-un moment în care deficitul oricum era foarte mare”, a mai precizat Ionuţ Dumitru.
