Un nou film semnat de Tudor Giurgiu, inspirat din istoria recentă a României, este lansat în cinematografele din ţară de Transilvania Film. După „Libertate” (2023), bazat pe o întâmplare mai puţin cunoscută din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, „Pădurea de Molizi” aduce în actualitate momentul 1 aprilie 1941, când o comunitate românească din Basarabia a fost masacrată la Fântâna Albă de către sovietici. Ficţionalizând poveştile supravieţuitorilor, filmul readuce pe marele ecran doi dintre cei mai valoroşi actori români – Coca Bloos şi Mircea Andreescu – într-un tête-à-tête impresionant.
Din distribuţie mai fac parte Ionuţ Caras, Mircea Constantinescu, Gabriel Gheorghe şi Silva Helena Schmidt.
„Pădurea de molizi” va intra în cinematografele din toată ţara începând cu 7 octombrie.
În perioada septembrie – octombrie, echipa filmului va pleca într-un turneu de promovare prin ţară, care va include opriri în cinematografe, dar şi licee. Mai mult detalii vor fi comunicate în curând.
„Pariul câştigător e distribuirea celor doi extraordinari actori. Coca Bloos şi Mircea Andreescu reuşesc atât să fie personajele pe care le evocă, cât şi să îngăduie formularea mai multor întrebări esenţiale.” LiterNet
În 1940, România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei. Un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, azi aflat în Ucraina. Cei mai mulţi dintre românii ocupaţi de ruşi au avut un singur vis: să-şi reîntregească famillile şi să se întoarcă acasă. Pădurea de molizi explorează una dintre cele mai întunecate pagini din istoria României. Inspirat de drama de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, filmul reconstituie destinul unei comunităţi româneşti din Basarabia, masacrată în tentativa disperată de a-şi găsi refugiu în faţa ocupaţiei sovietice. Mărturia unui supravieţuitor al acestui genocid (Mircea Andreescu) devine fundalul peste care se suprapun imagini de arhivă şi amintirile din Siberia ale soţiei lui (Coca Bloos), într-un joc de oglinzi vertiginos care pune sub semnul întrebării noţiunea de adevăr istoric şi revelează traume uitate cu consecinţe, potenţial devastatoare, în prezent.
Scenariul filmului este semnat de Tudor Giurgiu şi Gabriel Gheorghe, imaginea de Marius Panduru şi Toma Velio, iar montajul de Alex Pintică.
„M-a preocupat să pun în discuţie felul în care ne raportăm la adevărul istoric şi la traumele noastre colective. Pe multe dintre ele le-am uitat, dar consecinţele lor au ecouri şi astăzi. Asta cred că este miza filmului. Chiar dacă iniţial, după ce am descoperit aceste poveşti, am avut tentaţia să fac un film epic, cu cât am citit mai mult mi-am dat seama că ceea ce e absolut cutremurător e tragedia umană – a celor care au supravieţuit masacrului şi au reuşit să treacă graniţa înapoi în România, dar mai ales a celor care au rămas în satele din Basarabia şi Bucovina de Nord şi au fost deportaţi. Aceste poveşti sunt cele care sper să mişte inimile, sufletele, conştiinţa oamenilor, indiferent de vârstă” a spus regizorul Tudor Giurgiu.
