Festivalul Internaţional de Film Transilvania introduce, începând cu ediţia aniversară TIFF.25, programată între 12 şi 21 iunie, Premiul “Janovics Jenő”. Dedicată memoriei unui pionier al cinematografiei clujene şi europene, distincţia va fi acordată anual unei personalităţi mondiale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune şi capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie.
Creatorul „Hollywood-ului transilvănean”
Numele lui Janovics Jenő (1872 – 1945) este strâns legat de începuturile cinematografiei din Cluj – şi din această parte a Europei. Om de teatru, director al Teatrului Maghiar din oraş, Janovics a înţeles extrem de devreme că filmul nu este o curiozitate tehnică, ci noua artă populară a secolului XX.
La începutul anilor 1910, când cinemaul era încă un experiment ambulant, el a transformat Clujul într-un centru de producţie. În 1913, Janovics iniţiază primele filmări de ficţiune realizate aici, în colaborare cu compania franceză Pathé, la Sárga csikó (Mânzul şarg), producţie care ajunge să circule internaţional şi demonstrează că filmele se pot produce şi exporta din Transilvania, nu doar din marile capitale europene. În anii următori creează sau sprijină mai multe companii locale de producţie – în 1914 înfiinţează Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producţie Transsylvania.
A dezvoltat infrastructura (a transformat teatrul de vară, Teatrul Maghiar de astăzi, în cinema) şi a format echipe tehnice şi actori de film. Sub patronajul său au lucrat regizori care ulterior au devenit figuri majore ale cinemaului mondial, printre care Mihály Kertész, devenit la Hollywood Michael Curtiz, autorul celebrului Casablanca, şi Alexander Korda, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film.
Între 1913 şi începutul anilor ’20, la Cluj se realizează peste 60 de filme mute – melodrame, adaptări literare, filme istorice – iar oraşul devine unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Centrală. Moştenirea lui Janovics rămâne decisivă: el a creat primul ecosistem cinematografic din regiune, a format profesionişti, a conectat producţia locală la reţele internaţionale şi a demonstrat că filmul poate deveni industrie culturală în regiune. A pus Clujul pe harta cinemaului european înainte ca ideea unei industrii româneşti de film să fie stabilă.
De-a lungul anilor, figura lui Janovics Jenő a fost frecvent evocată în cadrul TIFF: de la proiecţii speciale cu operele sale, prezentate sub formă de cine-concerte – “Világrém” (Din grozăviile lumii) sau “A tolonc” (Escortata, r. Michael Curtiz) pe care l-a produs – la lansări de carte, expoziţii sau proiecţia documentarului “Janovics Jenő, un Pathé maghiar” (r. Balint Zagoni). Din 2026, numele lui va fi legat mereu de festival, prin acest trofeu omonim.
Abonamentele pentru festival au fost puse în vânzare online – https://tiff.ro/abonamente
