Cercetătorii au arătat că lipsa de somn nu doar ne face morocănoși, ci poate sabota chiar mecanismele interne de regenerare ale corpului.
Studiul lor publicat în Stem Cell Research & Therapy aduce în prim-plan o conexiune surprinzătoare, dar esențială: somnul și celulele stem nu doar că se influențează reciproc, ci ar putea fi cheia unor tratamente revoluționare pentru tulburările de somn, inclusiv apneea obstructivă.
Somnul este mai mult decât un moment de repaus – este o funcție vitală, cu un rol central în regenerarea organismului, coordonată de ceasul nostru biologic intern, cunoscut sub numele de ritm circadian. Când acest ritm este perturbat, întregul corp suferă: creierul devine mai puțin eficient, inima este supusă unui stres suplimentar, mușchii sunt mai slabi, iar sistemul imunitar este afectat. Ceea ce puțini știu însă este că și activitatea celulelor stem este profund influențată de calitatea somnului.
„Cercetarea recentă arată că somnul afectează capacitatea celulelor stem de a regenera țesuturile și de a susține sănătatea pe termen lung. În special celulele stem hematopoietice, cele care dau naștere celulelor imunitare, sunt extrem de sensibile la dereglările de somn”, explică dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.
Apneea în somn, o tulburare frecvent subdiagnosticată, se manifestă prin oprirea repetată a respirației în timpul nopții, ceea ce duce la scăderea nivelului de oxigen, inflamație sistemică și leziuni la nivelul organelor, inclusiv al plămânilor. În acest context, cercetătorii au descoperit că celulele stem mezenchimale (MSC) pot juca un rol protector major. Aceste celule, odată injectate într-un model animal de apnee, au redus inflamația, stresul oxidativ și chiar leziunile pulmonare.
„Este un pas uriaș. Nu vorbim doar despre tratarea simptomelor, ci despre o intervenție la nivel celular care să vindece, să repare și să reechilibreze organismul afectat de lipsa de somn”, adaugă dr. Coltor.
Mai mult decât atât, produsele secretate de celulele stem – cum ar fi veziculele extracelulare – s-au dovedit capabile să atenueze anxietatea și afectarea memoriei cauzate de lipsa somnului, prin reglarea activității cerebrale și reducerea inflamației din hipocamp.
„Aplicabilitatea acestor descoperiri este uriașă. Vorbim despre terapii posibile nu doar pentru apnee, ci și pentru alte tulburări precum insomnia sau sindromul de fază întârziată a somnului”, arată dr. Coltor.
În prezent, specialiștii speră ca, în viitorul apropiat, terapiile bazate pe celule stem să devină un standard de tratament pentru o gamă largă de boli autoimune și degenerative. Se estimează că, până în 2030, vor fi aprobate până la 50 de noi terapii celulare pentru boli grave.
