La 21 de ani de la anunțarea proiectului, abia acum se fac primii pași reali către realizarea acestuia. Exact în urmă un an, Ministerul Transporturilor de la Sofia a anunțat că Bulgaria și România au depus un proiect comun la Comisia Europeană pentru un studiu de fezabilitate pentru un al doilea pod la Ruse – Giurgiu, iar în luna ianuarie a acestui an, Bruxelles-ul a aprobat o finanțare de şapte milioane de euro pentru studiul de fezabilitate privind mobilitatea militară prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei. Documentele au fost depuse de partea română și aceasta este coordonator al investiţiei.
Bulgaria are trei locuri pentru pod dintre care se poate alege unul, dar trebuie aşteptat studiul pentru România. Se presupune că locul pe care-l va alege partea bulgară se află în apropierea oraşul Marten, la est de Ruse. Potrivit lui Martin Gheorghiev – șef al Direcției pentru Coordonarea Programelor și Proiectelor și șef al Autorităţii de Management a Programului Operațional „Conectivitate de Transport” – românii vor analiza trei variante rutiere şi două feroviare. Partea bulgară a spus că nu vor fi acceptate alte opțiuni în afară de un pod combinat – rutier și feroviar. Bruxelles-ul insistă de asemenea asupra acestui lucru.
Pentru infrastructura rutieră din România nu există nicio problemă ca podul să facă legătura cu drumul cu patru benzi de la Giurgiu la Bucureşti. Cu toate acestea, în ce privește legătura feroviară, este ceva mai dificil, pentru că linia trebuie să ocolească Giurgiu. În România gara este aproape de actualul pod peste Dunăre, pentru cel nou trebuie să se facă un ocol pentru a ajunge în noul punct de trecere peste fluviu.
„La noi a fost ales deja un executant pentru autostrada Ruse – Veliko Târnovo, pentru porţiunea de drum de la Ruse la Biala. Dar aceasta poate începe să se construiască de la vechea capitală bulgară Veliko Târnovo și, până se ajunge la Dunăre, să se ştie clar unde va fi podul. Dacă traseul ajunge la Ruse şi se constată că lipsesc cinci kilometri, asta se poate corecta, nu când ai ajuns deja la fluviu să muți traseul, vom încerca să evităm această situație”, a subliniat Gheorghiev.
Legat de infrastructura feroviară din Bulgaria, este mai ușor acolo, pentru că trenul poate trece prin gara de la Ruse și să se îndrepte spre pod. Linia de cale ferată către noul pod este trasă din rețeaua existentă, prin câmp și în partea industrială a orașului, fără a trece prin zone de blocuri. Experții văd potențial pentru transportul feroviar de marfă de-a lungul liniei de cale ferată Ruse-Kaspichan și să se continue pe Sindel-Karnobat către sudul Bulgariei. Fac însă precizarea – dacă se păstrează în stare bună. Acest traseu poate prelua traficul greu de la sud. Sau să se facă mai întâi un tunel prin Munţii Balcani, dar este o variantă lentă şi costisitoare. Cu toate că ar fi timpul să se facă legătura între partea de nord şi cea de sud a Bulgariei prin Munţii Balcani, dar acesta este un alt subiect.
Alegerea locului în care se va construi podul depinde de dorința ambelor state ca acesta și infrastructura conexă să coste cât mai puțin posibil, pentru că toate costurile se vor regăsi în taxele de trecere. Lobby-ul puternic al transportatorilor din ambele state cere parametri magistrali, dar şi taxe mici.
„Pentru mine, prețul nu este doar cel pentru pod, ci şi pentru infrastructura conexă, cea care duce la pod. Au venit în urmă cu ceva vreme nişte candidați, au spus că vor face un pod, dar noi să fim cei care construiesc autostrada. Dar podul poate costa 50 de milioane de euro, iar autostrada – 250 de milioane”, a comentat Gheorghiev.
„Pentru a accelera procesul, partea bulgară a creat grupuri de lucru formate din cei mai buni experți rutieri și feroviari, care îi vor ajuta pe români la alegerea locului în care se va afla noul pod pe malul lor, precum şi pentru conectarea acestuia cu infrastructura rutieră şi feroviară.
Dacă după 23 de luni, cât este termenul limită pentru compania care a fost selectată să propună unde ar trebui să fie podul, Bulgaria are deja o variantă aprobată, se trece la pașii următori. Ministerul va anunța o procedură de alegere a unui consultant, care va dezvolta infrastructura conexă și, un an mai târziu, acesta va fi desemnat. Atunci va fi clar cât va costa. „Termenul limită pentru oferte este până la sfârșitul lunii octombrie, dar dacă reușesc să aleagă un executant până de Anul Nou, noi suntem gata ca la anul să încredinţăm lucrarea, să alegem un consultant care va elabora complexul cu infrastructura conexă şi să începem să conturăm ceva”, a spus Gheorghiev.
Potrivit experților bulgari, construcția propriu-zisă poate dura 2-3 ani, deși construcția podului de la Vidin – Calafat a durat şapte ani și am fost la un pas să pierdem o finanţare europeană. Partea bulgară a sugerat că, odată alese locația și parametrii de bază ai podului, procedurile de proiectare și construcție trebuie anunțate în comun, pentru a exista o politică comună de prețuri, cum a fost la Vidin. Cu toate acestea, este timp pentru acești pași. Problema este să vedem cât va costa investiția și care va fi cota fiecăreia dintre ţări. Până acum, finanțarea studiului de fezabilitate se face în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.
Primele poduri au fost construite de romani în 2-3 ani
Construirea podurilor pe Dunăre în epoca romană, precum și construcția primului pod din istoria noastră modernă la Ruse – Giurgiu a durat între 2 şi 3 ani.
Podul lui Traian a fost construit între anii 103-105. Ruine ale acestuia se păstrează într-un muzeu din Turnu Severin. Lungimea sa a fost de 1.135 m, era pe opt piloni.
Podul lui Constantin lega Ulpia Oescus – lângă satul de astăzi Ghighen din Bulgaria – de Sucidava, lângă orașul Corabia din România. Podul avea o suprastructură din lemn și stâlpi de piatră de zidărie, iar lungimea sa era de 2.434 m. A fost construit între anii 323-328 și a fost inaugurat de împăratul Constantin. Se presupune că a rezistat vreme de 40 de ani – până în anul 367. Există date că împăratul Valens și-a transferat oştirea peste Dunăre pe un pod din pontoane situat mai jos pe cursul fluviului.
Podul Dunării de lângă Ruse a fost construit în timpul socialismului în Bulgaria, în doi ani și trei luni – de la începutul anului 1952 până în martie 1954, construcția sa a fost ținută secretă. Experții scriu că au existat cel puțin nouă poduri peste fluviu de-a lungul secolelor. Pe lângă podurile deja enumerate, au existat: Transmariska-Constantiana Daphne (367), la Noviodunum (369), Vidin-Calafat (1606), Cernavodă-Feteşti (1895).
Sursa: 24Chasa.bg, în traducerea Rador Radio România
