Aliev a menţionat interdicţia Băncii Europene de Investiţii cu privire la finanţarea de noi proiecte în domeniul combustibililor fosili precum şi lipsa de contracte de achiziţii de gaze pe termen lung printre barierele care stau în calea majorării exporturilor spre UE.
„Piaţa din UE este de tip premium în termeni de legislaţie, reguli şi preţuri, dar nu ar trebui să ne uităm numai spre vest”, a spus Ilham Aliev la un forum organizat la Baku. „Ne putem uita şi spre est, şi spre sud. Acest lucru este important pentru viitorul industriei gazelor din Azerbaidjan şi pentru securitatea energetică a Europei”, a adăugat acesta.
În contextul diversificării importurilor de energie, după invazia rusească din Ucraina, UE şi-a majorat importurile de gaze din Azerbaidjan până la 13 miliarde metri cubi în 2024, de la opt miliarde metri cubi în 2021.
În anul 2022, Bruxellesul a semnat un acord cu Baku pentru dublarea importurilor de gaze, până la cel puţin 16 miliarde metri cubi în 2027. Recent, ministrul azer al Energiei a anunţat că ţara sa vrea să îşi crească exporturile de gaze spre Europa, până la 14 miliarde metri cubi în 2026.
Însă, comentariile făcute miercuri de preşedintele Ilham Aliev sugerează că aceste obiective ar putea fi greu de atins, date fiind dificultăţile în obţinerea de finanţări în infrastructură din partea Bruxelles-ului.
„Toate marile noastre proiecte energetice, petrol sau gaze, sunt finanţate pe baza unui model de 70% împrumuturi şi 30% finanţare corporate. Acum instituţiile europene trebuie să revină la această abordare”, a spus Aliev.
Autorităţile de la Baku şi-au anunţat dorinţa de a extinde principala arteră de export a gazelor spre Europa, Coridorul Sudic al Gazelor, care se întinde pe o lungime de 3.500 de kilometri, din Azerbaidjan şi până în Italia.
Un număr de 12 ţări, inclusiv 10 din Europa, primesc gaze din Azerbaidjan, a spus Aliyev, în condiţiile în care a fost convenit un proiect de gasificare în Albania şi un altul este planificat în Bulgaria.
„Gazul este livrat pe o piață bazată pe ofertă și cerere. Pentru România și pentru regiune, contractul cu Azerbaidjan pentru livrările de gaz a fost crucial pentru a asigura securitatea energetică și diversificarea aprovizionării.
Având în vedere evoluția producției de gaz și a cererii de gaz pe piață, România a reușit să-și acopere nevoile și se menține pe poziția de al doilea mare producător de gaz din UE. Cu toate acestea, continuarea cooperării cu Azerbaidjanul este crucială pentru a menține o piață stabilă, în orice circumstanțe, mai ales având în vedere evoluția situației de război din Ucraina. În cele din urmă, achizițiile de gaz se bazează pe raționamente comerciale, în funcție de evoluțiile pieței”, a spus ministrul.
Burduja a subliniat că strânsa cooperare dintre Azerbaidjan și Europa este din ce în ce mai profundă, atingând un spectru larg de subiecte, în special în sfera energiei.
„Având în vedere contextul actual, rolul Azerbaidjanului pe piețele regionale va crește. Conectivitatea este cuvântul cheie”, a adăugat ministrul român.
El a subliniat că România lucrează îndeaproape cu Azerbaidjanul, Georgia și Ungaria pentru a dezvolta Coridorul Verde.
„Constă în principal dintr-un cablu submarin în Marea Neagră, care va permite energiei verzi să circule fără probleme între țările noastre, integrând astfel în continuare piețele noastre de energie. Studiul de fezabilitate este în curs. Dintr-un unghi diferit, există și o mare oportunitate de a crește rolul Azerbaidjanului pe piața gazelor din UE, prin îmbunătățirea capacității de conectivitate între regiunile noastre. Pentru Europa, un acces mai mare la gazul din Azerbaidjan asigură satisfacerea cererii interne, prețurile pot scădea și se dezvoltă industrii precum petrochimia. Dar și mai important, gazul din Azerbaidjan înseamnă sporirea securității energetice, datorită diversificării surselor”, a spus Burduja.
El a menționat că România este hotărâtă să îmbunătățească și mai mult cooperarea cu Azerbaidjanul și să promoveze cooperarea dintre Azerbaidjan și Europa în sfera energetică.
„Proiectele deja operaționale, precum și cele aflate în diferite stadii de implementare, au schimbat deja și vor continua să transforme peisajul infrastructurii energetice din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. Aceste proiecte creează oportunitatea tehnică și economică de a transporta noi volume de energie din regiunea Caspică, integrând astfel mai bine această regiune pe piețele europene”, a spus ministrul.
Burduja a subliniat că România este încrezătoare că securitatea energetică și dezvoltarea infrastructurii de transport energetic în Europa Centrală și în special de Sud-Est, afectate semnificativ de războiul prelungit din Ucraina, împreună cu toate consecințele acestuia legate de energie, vor continua să fie susținute de către Comisia Europeană sub toate aspectele și considerată o prioritate europeană.
