De mai bine de o săptămână, atenţia publicului din Bulgaria este concentrată asupra unui caz misterios şi tulburător, cu crime în serie, marcat de o lipsă aproape totală de informaţii oficiale şi de o avalanşă de ipoteze, versiuni neoficiale şi teorii conspiraţioniste care circulă în mass-media şi pe reţelele sociale, relatează novinite.com.
Duminică, trei persoane suspectate de o triplă crimă comisă într-un refugiu montan au fost găsite la rândul lor împuşcate, în munţii Balcanii de Vest.
Cadavrele celor trei persoane, doi bărbaţi şi un adolescent de 15 ani, au fost descoperite într-o rulotă, după ce lunea trecută fusese dezvăluită o triplă crimă care a şocat ţara, pe fondul suspiciunilor de sectarism şi pedofilie.
„Ne confruntăm cu o anchetă privind o crimă fără precedent, cel puţin pentru Bulgaria”, a declarat Zahari Vaskov, şeful poliţiei, într-o conferinţă de presă. El a vorbit de la locul descoperirii rulotei, lângă muntele Okolciţa, la aproximativ 80 de kilometri de refugiul montan unde au avut loc primele crime.
Vehiculul aparţine unui ONG – Agenţia Naţională pentru Controlul Teritoriilor Protejate – care găzduieşte tineri în tabere de vacanţă şi împotriva căreia a fost depusă o plângere în urmă cu doi ani pentru „abuzuri sexuale asupra copiilor” şi prezenţa „structurilor paramilitare”, a declarat miercuri şeful interimar al Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (SANS), Denio Denev.
Potrivit acestuia, au fost descoperite noi elemente care au fost transmise parchetului.
Zahari Vaskov a afirmat că s-a stabilit că focurile de armă „au fost probabil trase din interiorul” rulotei. El a adăugat că anchetatorii lucrează la „absolut toate ipotezele posibile” şi că „pista unei comunităţi închise cu tendinţe sectare” nu este exclusă.
Cazul a început luni, când Ministerul de Interne bulgar a anunţat că trei cadavre au fost descoperite lângă un refugiu montan în apropierea pasului Petrohan. Procurorul regional din Sofia, Hristina Lulceva, a precizat că refugiul a fost incendiat. Cele trei victime, bărbaţi identificaţi ulterior ca aparţinând ONG-ului, prezentau răni provocate de gloanţe.
„UN TWIN PEAKS” BULGĂRESC
Miercuri, Borislav Sarafov, procurorul general interimar, a declarat într-o conferinţă de presă că ONG-ul desfăşura activităţi care nu puteau fi calificate drept „conforme cu voinţa lui Dumnezeu, în interesul societăţii, al statului şi al copiilor” şi a vorbit despre un „Twin Peaks” bulgar, făcând aluzie la celebrul serial american.
Ultimele evoluţii au avut loc duminică, când trei cadavre cu răni prin împuşcare au fost descoperite în rulotă, lângă vârful Okolciţa. Poliţia a confirmat doar că bărbaţii găsiţi acolo erau aceleaşi persoane căutate anterior în legătură cu moartea celorlalţi trei bărbaţi descoperiţi în fosta cabană Petrohan, care acum este o proprietate privată. În afară de asta, instituţiile nu au oferit prea multe clarificări.
Un oficial al poliţiei locale a spus că unul dintre cadavrele din rulotă avea faţa lipită de geam.
Deşi aceste detalii păreau să ridice parţial vălul asupra cazului „Petrohan”, ele au ridicat în acelaşi timp şi mai multe întrebări despre moartea violentă a celor cinci bărbaţi adulţi şi a unui adolescent.
Cronologia cunoscută public a început în dimineaţa zilei de 2 februarie, când trei cadavre au fost găsite în cabana Petrohan. Singurul martor ocular care a vorbit public a fost primarul satului Ginţi, care a spus că toţi cei trei bărbaţi au fost împuşcaţi în cap. Doi aveau răni la tâmplă, iar al treilea a fost împuşcat sub bărbie. Două dintre cadavre erau aşezate cu faţa în sus, iar al treilea era întins cu faţa în jos. Una dintre victime avea urme de arsuri pe spate, iar pe hainele alteia au fost găsite urme de foc. Cabana fusese incendiată, dar nu distrusă complet.
Doi câini mari au fost găsiţi morţi într-o cameră separată. Nu este clar dacă au fost împuşcaţi sau arşi.
La faţa locului, anchetatorii au găsit două pistoale şi o carabină, despre care se spune că erau de fabricaţie americană.
Primarul a mai declarat că ofiţerii Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (SANS) au sosit înaintea poliţiei, ceea ce ar fi neobişnuit, având în vedere că alerta fusese dată prin numărul de urgenţă 112. Această afirmaţie a fost ulterior negată de agenţie, în timp ce conducerea poliţiei a evitat să abordeze direct problema, scrie novinite.com.
Cele trei victime au fost identificate ulterior ca fiind Ivailo Ivanov, Decio Vasilev şi Plamen Statev, deşi Ministerul de Interne nu a confirmat oficial numele lor.
Ivanov era un avocat implicat în cazuri de arbitraj internaţional, Statev era instructor de speologie, iar Vasilev era coproprietar al unei firme de contabilitate.
MESAJUL CARE A ADÂNCIT MISTERUL
La scurt timp după descoperire, autorităţile au început să caute alte trei persoane: Ivailo Kaluşev, proprietarul cabanei şi fondatorul ONG-ului, Nikolai Zlatkov, speleolog în vârstă de 22 de ani, şi Aleksandar Makulev, un băiat de 15 ani. Înainte ca trupurile lor să fie găsite, un mesaj de rămas bun trimis de Kaluşev mamei sale a devenit public, intensificând semnificativ speculaţiile.
Mesajul, trimis pe 1 februarie, vorbea în mod criptic despre epuizare, iertare, un „copil bolnav” şi refuzul de a permite lumii să devină un coşmar. Potrivit investigaţiilor mass-media, mesaje similare au fost trimise şi altor rude.
În acelaşi timp, instituţiile au rămas în mare parte tăcute, un vid care a permis să înflorească frica, zvonurile şi interpretările extreme.
Investigaţiile au revelat ulterior că cabana Petrohan era proprietatea lui Kaluşev, care fondase ONG-ul în 2022. Conform concluziilor jurnalistice, prima sesizare a crimelor a fost făcută de un prieten apropiat al familiei, rugat de mama lui Kaluşev să verifice cabana după ce primise mesajul tulburător. Din cauza vremii nefavorabile, bărbatul şi-a amânat vizita până a doua zi dimineaţă, când a găsit cadavrele.
După ce a întâlnit o patrulă a poliţiei de frontieră, i s-a cerut să raporteze incidentul prin numărul 112. Orice implicare a serviciilor de securitate pare să fi fost procedurală, legată de amplasarea zonei la frontieră.
O ÎNREGISTRARE VIDEO CIUDATĂ
În ciuda pagubelor provocate de incendiu, anchetatorii ar fi reuşit să recupereze imagini parţiale de la o cameră din interiorul cabanei. Potrivit surselor din Ministerul de Interne, înregistrarea video îi arată pe cei trei bărbaţi găsiţi ulterior morţi împuşcând câinii, împrăştiind lichid inflamabil şi aprinzând focul înainte de a ieşi din raza camerei. Restul înregistrărilor ar fi fost distruse.
Două surse independente au declarat că imaginile nu îi arată pe Kaluşev sau pe cei doi tineri. Cu toate acestea, televiziunea publică a relatat existenţa unor imagini înregistrate de o cameră externă duminică după-amiază, care îi arată pe toţi cei şase indivizi la cabană, aproximativ în momentul în care mama lui Kaluşev a primit SMS-ul.
Datele neoficiale ale autopsiei sugerează că cei trei bărbaţi din cabană au murit între 12 şi 18 ore înainte ca trupurile lor să fie descoperite.
Nu s-a confirmat dacă persoanele înregistrate pe video erau într-adevăr aceleaşi persoane găsite moarte.
Telefoanele lui Kaluşev şi ale celor doi tineri au fost localizate în satul Ginţi înainte de a fi închise, duminică seara. Informaţii iniţiale divulgate de poliţie sugerau că se îndreptau spre Burgas şi coasta sudică a Mării Negre. Ulterior, rapoartele camerelor de trafic au localizat rulota în apropiere de Vraţa.
Tatăl lui Aleksandar Makulev a confirmat că fiul său fusese cu Kaluşev cu câteva zile înainte în satul Bulgari, lângă coasta Mării Negre. Potrivit surselor din familie, băiatul locuia cu grupul lui Kaluşev de aproape doi ani din cauza unor dificultăţi familiale. Kaluşev era apropiat de familie, iar fiul mai mare al lui Makulev se alăturase anterior expediţiilor organizate de acelaşi cerc.
TEORII RADICALE
Absenţa unei comunicări oficiale clare a dus la o examinare intensă a vieţii victimelor. Kaluşev a fost descris ca speolog, budist, practicant de sporturi extreme şi activist de mediu care organiza tabere pentru copii şi colabora cu şcolile. Speculaţiile s-au intensificat după ce poliţia a menţionat pe scurt că investighează o posibilă reţea de pedofili.
Verificările ulterioare nu au găsit nicio anchetă activă sau plângere legată de abuzuri sexuale care să-l implice pe Kaluşev sau organizaţiile sale. Cu toate acestea, declaraţiile unor înalţi oficiali care comparau cazul cu un thriller şi sugerau existenţa unor adevăruri ascunse au inflamat şi mai mult isteria publică.
Autorităţile au recunoscut ulterior că a existat o plângere cu privire la pedofilie, dar că aceasta a fost retrasă, se pare, după ce o dispută familială a fost rezolvată.
Jurnaliştii au pus sub semnul întrebării modul în care un ONG putea utiliza legal expresia „agenţie naţională” în denumirea sa. Verificările din registru au arătat zeci de cazuri similare. Versiunile arhivate ale site-urilor web ale organizaţiei au dezvăluit un acord-cadru din 2022 cu Ministerul Mediului, semnat în timpul unui guvern anterior, deşi nu prevedea finanţarea sau obligaţiile.
Printre sponsorii enumeraţi se aflau personalităţi publice proeminente, care au declarat că susţineau cu bună-credinţă eforturile de protecţie a mediului.
Afirmaţiile privind activităţi paramilitare sau uzurparea statului nu au fost susţinute de dovezi, deşi au câştigat teren în retorica politică.
INTERPRETĂRI CONTRADICTORII
Informaţii neconfirmate despre depozite ascunse de arme au fost negate de Ministerul de Interne, care a declarat că au fost găsite doar arme de foc deţinute legal.
Experţii au criticat modul instituţional de gestionare a cazului, argumentând că tăcerea şi insinuările au transferat efectiv vina asupra victimelor.
Ultima activitate publică a lui Kaluşev pe reţelele sociale a fost postarea poeziei „Borba” (Lupta) a lui Hristo Botev, un detaliu pe care anchetatorii l-ar fi trecut cu vederea. Rudele sale au descris însă acest comportament ca fiind neobişnuit.
După descoperirea rulotei lângă Okolciţa, autorităţile au declarat că nu mai caută suspecţi, ci doar martori, sugerând că acest caz a fost efectiv închis. Nu este clar dacă anchetatorii au adoptat o versiune a sinuciderii.
Experţii psihiatri au avansat public teoria unei „sinucideri melancolice prelungite”, o afecţiune rară, dar documentată, legată de depresia severă. Conform acestei ipoteze, Kaluşev ar fi putut ucide alte persoane înainte de a-şi lua viaţa, împins de o profundă cădere psihică.
Foşti oficiali şi experţi juridici au criticat lipsa de transparenţă şi supraveghere, punând sub semnul întrebării modul în care persoane înarmate au putut acţiona nestingherite timp de ani de zile, modul în care copiii au fost implicaţi fără supraveghere şi motivul pentru care nu s-au făcut apeluri publice mai devreme.
Alţii au sugerat posibilităţi alternative, inclusiv implicarea unor terţi, crimă sistematică sau motive care nu au legătură cu boala mintală.
Publicarea întârziată a rezultatelor autopsiei şi balistice continuă să alimenteze îndoielile.
Cert este că până acum şase persoane au murit. Niciun inculpat nu va fi judecat. Multe fapte rămân necunoscute şi persistă întrebări cheie cu privire la responsabilitate, eşecul instituţional şi motivul. Rămâne de văzut dacă cazul Petrohan va fi în cele din urmă amintit ca o tragică cădere psihologică sau ca un eşec mai profund al autorităţii statului, conchide novinite.com.
