Partidul de guvernământ din Ungaria a amânat o dezbatere parlamentară şi un vot programate pentru mijlocul lunii iunie cu privire la un proiect de lege destinat să reglementeze grupurile finanţate din străinătate şi care a fost criticat că ar viza înăbuşirea disidenţei politice, informează Reuters.
Partidul Fidesz al premierului Viktor Orban a înaintat Parlamentului, la 14 mai, un proiect de lege care preconizează o listă a organizaţiilor ce primesc finanţare străină, care ar urma să fie restricţionate sau chiar închise, dacă se consideră că ameninţă suveranitatea şi cultura Ungariei.
Proiectul de lege a fost criticat pe scară largă de instituţii de presă, grupuri de reflecţie şi grupuri pentru drepturile civice din Ungaria. Au avut loc proteste de stradă, iar luna trecută zeci de redactori de la cele mai importante instituţii de presă europene au semnat o petiţie prin care solicitau guvernului naţionalist al lui Orban să renunţe la această lege.
Într-o scrisoare publicată miercuri, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a cerut parlamentarilor maghiari să respingă sau să modifice proiectul de lege, citând îngrijorări cu privire la încălcarea drepturilor omului.
„Grupul parlamentar (Fidesz) este unit în opinia că instrumentele juridice trebuie utilizate pentru a proteja suveranitatea. Cu toate acestea, există o dezbatere cu privire la care ar trebui să fie aceste instrumente”, a declarat liderul parlamentar al Fidesz, Máté Kocsis, pentru index.hu.
El a spus că în ultimele săptămâni au fost depuse atât de multe propuneri cu privire la proiectul de lege, încât dezbaterea trebuie amânată până la sesiunea de toamnă a parlamentului.
„Nu se va lua nicio decizie pe această temă înainte de vară. Parlamentul nu va vota pe această temă”, a declarat Kocsis.
Votul era programat iniţial să aibă loc la jumătatea lunii iunie şi era de aşteptat să fie aprobat, deoarece Fidesz deţine majoritatea.
Orban, aflat la putere din 2010, a promis în martie că va lua măsuri drastice împotriva finanţării din străinătate a presei independente, a politicienilor din opoziţie şi a ONG-urilor, în ceea ce criticii au considerat a fi o mişcare de consolidare a poziţiei sale înaintea alegerilor din 2026, când se va confrunta cu o provocare fără precedent din partea unui nou partid de opoziţie.
