Reprezentanții Universității din București (UB) au transmis marți că deciziile manageriale universitare trebuie să fie luate ținând cont de resursele bugetare, care nu sunt nelimitate.
Replica universității vine în contextul în care mai multe cadre didactice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine au susținut că mai multe programe de studiu ‘sunt în pericol’ să fie desființate.
‘Desfășurarea activității Universității din București se realizează în cadrul legal stabilit în conformitate cu principiul eficienței, care comportă mai mulți factori: relevanța pentru domeniul academic, relevanța pentru piața muncii, interesul studenților, finanțarea bugetară / student de la Ministerul Educației și Cercetării, cofinanțarea din resursele Universității din București, spațiile de studiu disponibile, spații de cazare în căminele UB, resursele umane disponibile etc. Astfel, deciziile manageriale universitare trebuie să fie luate ținând cont de resursele bugetare, care nu sunt nelimitate, pentru respectarea tuturor celorlalte principii’, se arată într-un comunicat de presă al universității.
Potrivit UB, în fiecare an există programe de masterat care nu se mai susțin din cauza interesului redus din partea candidaților și a cererii scăzute de pe piața muncii.
Astfel, susțin reprezentanții instituției de învățământ superior, Universitatea din București a identificat, pe baza unor analize de management, în ultimii ani, mai multe programe de masterat care înmatriculează un număr extrem de mic de studenți, cu rate de abandon foarte ridicate.
UB precizează că toate programele care nu școlarizează într-un anumit an au posibilitatea de a identifica aspectele care au dus la această situație și de a găsi soluții pentru ca în anul universitar următor să devină atractive pentru potențiali candidați, demers susținut de conducerea Universității din București.
‘Cadrele didactice trebuie să înțeleagă că o universitate este o instituție publică cu resurse limitate în care, în cazul unor programe, nu se poate accepta ani la rând să predea mai multe cadre didactice decât studenții care urmează acele programe, acest lucru chiar în condiții de rate de abandon ridicate. Pentru a susține programe care nu-și acoperă costurile, este nevoie de alocare de resurse de la alte programe ale altor facultăți, ceea ce reduce investițiile acestora și dezvoltarea la standarde cât mai ridicate ale programelor respective, prin pregătirea cadrelor didactice, prin dezvoltarea bazei materiale, prin susținerea de activități de practică de specialitate și extracurriculare pentru studenți etc’, se mai arată în comunicat.
În opinia reprezentanților UB, universitățile trebuie să fie competitive, iar programele lor – atractive pentru studenți.
‘Cadrele didactice sunt încurajate și susținute de conducerea Universității din București să solicite finanțare din resurse europene și naționale pentru dezvoltarea unor programe de masterat, inclusiv comune, împreună cu universități din Universitatea Civică Europeană CIVIS, din care UB face parte. De asemenea, conducerea UB încurajează ca, în cazul unui program de masterat comun pe tematici foarte specifice, acolo unde programele de masterat s-au dovedit cu un număr redus de studenți și cu rate abandon ridicate, să fie transformate în proiecte de cercetare, în teme pentru cercetări doctorale sau în programe postuniversitare’, arată sursa citată.
Totodată, conducerea UB precizează că programe precum ‘latina, greaca veche etc.’ care se studiază în cadrul Universității din București sunt organizate în combinație cu diferite limbi și sunt, în prezent, atractive și căutate de candidați.
De asemenea, conducerea UB precizează că nu se pune problema disponibilizării cadrelor didactice, iar facultățile dispun de suficiente norme care se realizează la plata cu ora și care pot fi alocate cadrelor didactice în funcție de specializarea lor.
Mai multe cadre didactice de la Universitatea din București au acuzat, marți, conducerea instituției de învățământ superior că impune praguri ‘utopice’ privind numărul de studenți pentru programele care, prin profilul lor, reprezintă specializări ‘de nișă, unele unice în țară sau în lume’, și au susținut că sunt în pericol programe care au drept obiect de studiu limba și cultura minorităților naționale.
‘Sunt amenințate specializările în cadrul cărora se predau limbile rromani, maghiară, ebraică, sârbă, croată, bulgară, ucraineană și programe masterale, precum programul de Studii Religioase – Texte și tradiții (program unic în țară), programul de Studii Culturale Slave, programul Spațiul Islamic sau programul de Strategii Comunicaționale Interculturale – Literare și Lingvistice’, afirmă cadrele didactice într-un comunicat remis presei.
Profesorii au anunțat grevă japoneză începând de miercuri și până la primirea unui răspuns favorabil din partea conducerii UB. Dacă decizia nu este anulată sau modificată radical, cadrele didactice iau în considerare acționarea în instanță a universității.
