Unul dintre cei doi chinezi luaţi prizonieri în Ucraina spune că i-a plătit 300.000 de ruble (3.500 $) unui intermediar al armatei ruse. El a plecat din China ca turist, după ce şi-a anunţat familia că vrea să obţină cetăţenia rusă şi să devină ofiţer

Unul dintre cetăţenii chinezi luaţi prizonieri de către forţele ucrainene a declarat că a plătit 300.000 de ruble (aproximativ 3.500 de dolari) pentru a intra în armata rusă, potrivit serviciului de presă al Grupării Militare Lugansk, citat de publicaţia independentă Ukrainska Pravda.

El a fost recrutat în China de către un intermediar local, care i-a promis obţinerea cetăţeniei ruse.

Acest bărbat a fost luat prizonier marţi, când divizia din care făcea parte a fost luată cu asalt de către forţe ucrainene în apropierea satului Bilohorivka, în regiunea ucraineană Doneţk.

Din cauza violenţei luptelor şi a pierderilor, grupul din care făcea parte a decis să se predea.

Militarul chinez a acceptat să le facă dezvăluiri ucrainenilor.

El a urmat o formare militară în oblastul ucrainean Lugansk, unde a fost integrat într-un grup de luptători chinezi.

Învăţarea se concentra, susţine el, asupra competenţelor militare de bază şi s-a desfăşurat fără interpret, comunicarea având loc prin gesturi.

Aceste declaraţii par să confirme faptul că este vorba despre un bărbat care a semnat ”un contract” cu armata rusă, potrivit unui oficial de rang înalt, citat sub protecţia anonimatului de AFP, şi care consideră că Beijingul nu trimite pe front, în Ucraina, trupe regulate.

Acest militar – a cărui identitate a fost confirmată de către armata ucraineană  – a declarat că a plecat din China dându-se drept un turist. Însă el şi-a informat familia despre planul său.

Prin ”contractul” rrspectiv, profitabil la prima vedere, pe care i l-a propus un intermediar al armatei ruse, el voia să obţină cetăţenia rusă şi să devină ofiţer.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski evoca marţi, pe Telegram, luarea prizonieri a doi chinezi de către armata ucraineană şi cerea Beijingului să reacţioneze, presupunând că ”numărul cetăţenilor chinezi care servesc în unităţile invadatorilor este cu mult mai mare de doi”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Extern, Lin Jian, i-a răspuns denunţând ”acuzaţii fără fundament” ale Kievului.

”Guvernul chinez le-a cerut mereu cetăţenilor chinezi că stea departe de zone de conflict armat şi să evite să participe la operaţiuni militare indiferent de care parte””, a declarat el în faţa presei.

”Poziţia Chinei cu privire la criza ucraineană este clară şi fără ambiguitate şi este larg aprobată de către comunitatea internţaională”, a apreciat el.

China se prezintă ca o ţară neutră şi un posibil mediator în războiul ruso-ucrainean, însă rămâne o aliată politică şi economică a Rusiei.

Kyiv Independent scrie că China este cel mai mare furnizor al Kremlinului de ”buzuri cu dublă întrebuinţare, esenţiale fabricării armalor”.

La Washington, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a apreciat că ”luarea prizonieri a militarilor chinezi este tulburătoare” şi a subliniat faptul că ”China este unul dintre principalii suţinători ai Rusiei în Războiul din  Ucraina”.

Până în prezent, doar Coreea de Nord a recunoscut că a trimis trupe de susţinere a invaziei ruse a Ucrainei.

Potrivit Comitetului şefilor Statului Major interarme sud-coreean, ”3.000 de militari suplimenati au fost trimişi ca înăriri în ianuarie şi februarie 2025”.

Bolojan: Faptul că n-am reuşit în aceşti ani, în lumea politică, să construim încredere ne poate afecta serios pe termen lung într-o situaţie de criză/ A te urca doar pe val poate să-ţi aducă nişte voturi, dar promisiunile tale devin o păcăleală electoral

Peste 44.000 de gospodării vor avea acces la gaze naturale până cel târziu la sfârşitul anului 2026/ Boloş: Am alocat peste 1,18 miliarde de lei pentru a finanţa finalizarea a 18 proiecte esenţiale