Curtea Constituţională a României a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative, obiecţie formulată de senatori ai Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor. Legea contestată de AUR vizează majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor. CCR a arătat că reexaminarea de către Parlament a legii criticate – adoptate iniţial prin angajarea răspunderii Guvernului – pentru punerea de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr.481/2025 s-a realizat în mod corect. De asemenea, nesolicitarea opiniei Consiliului fiscal este irelevantă în contextul procedurii reexaminării legii criticate, a stabilit CCR.
UPDATE – ”Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 28 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi a constatat că Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este constituţională în raport cu criticile formulate”, au arătat reprezentanţii CCR, într-un comunicat de presă.
Astfel, Curtea Constituţională a stabilit că reexaminarea de către Parlament a legii criticate – adoptate iniţial prin procedura angajării răspunderii Guvernului – pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale din cuprinsul acesteia cu Decizia Curţii Constituţionale nr.481/2025 s-a realizat, în mod corect, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(4) şi (5), art.114 şi art.147 din Constituţie.
Potrivit sursei citate, nesolicitarea opiniei Consiliului fiscal este irelevantă în contextul procedurii reexaminării legii criticate, întrucât în cadrul acestei proceduri au fost eliminate reglementările neconstituţionale referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecţia comportamentului simulat al unor funcţionari din sfera publică, nefiind, aşadar, examinate aspecte de natură fiscală. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie.
Reprezentanţii CCR au menţionat că Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, în 7 septembrie 2025.
Cu privire la legea astfel adoptată au fost formulate două obiecţii de neconstituţionalitate. Curtea Constituţională, prin Decizia nr.481/2025, a constatat că dispoziţiile legii referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecţia comportamentului simulat al unor funcţionari din sfera publică încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, nefiind reglementate condiţiile/circumstanţele de dispunere a testării poligraf, precum şi relevanţa în procedura disciplinară a rezultatului testării, a refuzului funcţionarului de a se supune testării ori a retragerii consimţământului anterior finalizării testării.
În urma reexaminării dispoziţiilor constatate ca fiind neconstituţionale pentru punerea lor de acord cu decizia antereferită a Curţii Constituţionale, Parlamentul, în şedinţă comună, la data de 18 noiembrie 2025, a adoptat legea analizată în condiţiile art.147 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.65 alin.(2) şi ale art.76 alin.(1) din Constituţie, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării legii.
”Curtea a reţinut că legea reexaminată nu este o lege nouă faţă de cea iniţial adoptată, ci este vorba despre aceeaşi lege care a fost pusă de acord cu decizia Curţii Constituţionale Decizia nr.481/2025. Parlamentul nu este ţinut să adopte legea reexaminată prin mijlocirea aceluiaşi procedeu de legiferare utilizat iniţial, ci să redeschidă procedura de legiferare în vederea remedierii aspectelor de neconstituţionalitate. Totodată, nici din cuprinsul art.114 din Constituţie nu rezultă că, în corelare cu art.77 alin.(2) şi art.147 alin.(2) din Constituţie, Guvernul ar trebui să îşi angajeze încă o dată răspunderea sa (asupra legii reexaminate) în faţa Parlamentului cu întregul mecanism aferent acestei proceduri. De altfel, în aplicarea normelor constituţionale, art.13 pct.11 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede adoptarea legii reexaminate în şedinţă comună. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate raportată la art.1 alin.(4) şi (5), art.114 şi art.147 din Constituţie este neîntemeiată”, scrie în comunicatul CCR.
În document se mai arată că CCR a a mai stabilit că invocarea art.1 alin.(5) din Constituţie, prin prisma nesolicitării opiniei Consiliului fiscal, este irelevantă în cauză, având în vedere că această critică nu vizează procedura reexaminării sau textele legale supuse acestei proceduri, ci reprezintă o critică cu caracter general privitoare la legea în ansamblul său ce nu poate forma obiect al controlului de constituţionalitate a legii reexaminate.
Decizia este definitivă şi general obligatorie.
ŞTIREA INIŢIALĂ – Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor a fost respinsă,m a anunţat, miercuri, Curtea Constituţională a României.
AUR a contestat la CCR Legea care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative.
Această lege vizează majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor.
Legea a mai fost contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.
Plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar în 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare.
Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat iniţial termen pentru 21 ianuarie 2026. Guvernul a anunţat că a solicitat CCR preschimbarea termenului, iar ulterior CCR a anunţat că l-a preschimbat pentru 10 decembrie 2025.
Legea instituie un pachet de măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, modifică şi completează acte normative în domeniul fiscal-bugetar, insolvenţă şi domenii conexe, cu accent pe utilizarea eficientă a resurselor statului. De asemenea, legea vizează restructurarea facilităţilor fiscale, mai ales a acelora care şi-au atins obiectivele şi a căror menţinere nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv.
Totodată, legea modifică taxele şi impozitele locale şi instituie noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit. În acelaşi timp, legea vizează folosirea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanţarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităţilor publice centrale, autorităţilor publice locale, instituţiilor publice de interes.
Pentru această lege, Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, în data de 1 septembrie 2025, iar în data de 9 septembrie 2025, legea a fost transmisă pentru promulgare Preşedintelui României, însă a fost contestată la CCR.
Astfel, în aceste condiţii, în data de 11 noiembrie 2025, preşedintele României a transmis Parlamentului legea, în vederea reexaminării dispoziţiilor declarate neconstituţionale şi punerii lor de acord cu decizia Curţii.
În 20 noiembrie, Guvernul a solicitat CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026, stabilit iniţial pentru judecarea contestatiei, în condiţiile în care Executivul spera să aplice toate aceste modificări fiscal-bugetare de la începutul anului viitor, fiind considerate esenţiale pentru echilibrarea bugetului.
