Curtea de Apel Bucureşti a amânat, vineri, pronunţarea în cazul cererilor depuse la sfârşitul anului trecut de avocata Silvia Uscov privind suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş au fost numiţi ca judecători la Curtea Constituţională. Instanţa a stabilit următorul termen pentru data de 30 ianuarie 2026. Cu o zi înainte, un complet al CAB a respins, în Cameră de Consiliu, cererea de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, care urma să decidă în cazul celor doi judecători constituţionali. Recent, Uscov a deschis alte două acţiuni la CAB solicitând şi anularea actelor prin care cei doi au fost numiţi la CCR. Tot vineri, CCR a amânat decizia în cazul pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
UPDATE – „Amână pronunţarea la data de 30.01.2026, când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, este soluţia pe scurt luată vineri de instanţa Curţii de Apel Bucureşti.
ŞTIREA INIŢIALĂ – La sfârşitul anului trecut, avocata Silvia Uscov a făcut o cerere la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) de suspendare a executării decretului prezidenţial de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător la CCR şi a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeaşi instituţie.
La termenul din 5 ianuarie, CAB a amânat pronunţarea pentru vineri, 16 ianuarie. În dosar, fusese înregistrată şi o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, respinsă însă, joi, ca neîntemeiată. Soluţia referitoare la recuzarea judecătoarei poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat o dată cu fondul cauzei.
Şedinţa de la CAB este programată să înceapă la 9.00, cu o oră înaintea şedinţei de la Curtea Constituţională a României, în care judecătorii CCR ar urma să decidă în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate la Legea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La începutul acestei săptămâni, avocata Silvia Uscov a deschis noi acţiuni la Curtea de Apel Bucureşti împotriva judecătorilor Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, solicitând de această dată şi anularea actelor administrative de numire a celor doi CCR, nu doar suspendarea lor. În cazul celor două noi acţiuni nu au fost încă stabilite termene de judecată. Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
Ce spune Tudorel Toader
Profesorul universitar Tudorel Toader, fost judecător constituţional, crede că ambele cereri de suspendare vor fi respinse, una ca inadmisibilă, cea a lui Mihai Busuioc, şi cealaltă ca neîntemeiată.
„Eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoş, cât şi cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată”, a declarat Tudorel Toader pentru News.ro.
Fostul judecător CCR a explicat că sesizarea în cazul lui Mihai Busuioc este inadmisibilă, întrucât acesta a fost numit printr-o hotărâre a Senatului şi, ca atare, nu poate fi contestată.
„În 2010, a fost adoptată Legea 177. Prin legea aceea, hotărârile Parlamentului puteau fi supuse controlului de constituţionalitate, dar nu de legalitate. Şi nu orice hotărâre, ci doar cele cu caracter normativ. Cele cu caracter individual nu pot fi contestate la CCR. De aceea spuneam că sesizarea care vizează hotărârea Senatului privindu-l pe Mihai Busuioc este inadmisibilă”, a precizat Tudorel Toader.
Potrivit lui Tudorel Toader, în cazul lui Mihai Busuioc, numit în funcţie la CCR printr-o hotărâre a Senatului, nu poate fi făcută nicio sesizare la Curtea Constituţională, întrucât această hotărâre nu este cu caracter normativ, ci individual. Cu alte cuvinte, numirea lui Mihai Busuioc nu poate fi contestată.
Reacţia UBB Cluj-Napoca
Luni, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca preciza, într-un comunicat de presă, că profesorul universitar Dacian Dragoş este angajatul instituţiei de învăţământ superior din anul 2002, ocupând, pe rând, funcţiile didactice de asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar.
„UBB îşi exprimă ferm dezaprobarea faţă de lansarea în spaţiul public a unor susţineri vădit neîntemeiate, menite doar să fragilizeze statutul şi autoritatea unei entităţi fundamentale a statului de drept – Curtea Constituţională –, demers care nu serveşte consolidării democraţiei şi care nu trebuie promovat”, menţiona instituţia.
Tot vineri, dar cu o oră mai târziu, Curtea Constituţională ar urma să ia o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraţilor, ca urmare a unei obiecţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc – au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.
Ulterior, aceştia au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”.
Joi, ICCJ a anunţat că va depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Ce declara preşedintele Nicuşor Dan
În 6 ianuarie, preşedintele Nicuşor Dan declara că nu doreşte să pună ”prea multă patimă” în discuţia despre şedinţele de judecată stabilite pentru 16 ianuarie, întrucât patima duce la ură, iar aceasta nu este bună în societate.
Şeful statului a refuzat să se pronunţe dacă contestarea a doi judecători de la Curtea Constituţională este o modalitate de a tergiversa o decizie în cazul pensiilor magistraţilor, dar a precizat că nu se va ajunge la situaţia ca CCR să nu aibă toţi judecătorii numiţi în funcţie.
întrebat dacă are un plan B, în cazul în care instanţa ia decizia de a-l suspenda pe Dacian Dragoş, Nicuşor Dan a răspuns că CCR nu va rămâne doi ani fără un judecător, astfel că se va face o nouă numire.
”În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”, mai spunea Nicuşor Dan.
Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţioonală, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.
Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.
Augustin Zegrean: „Nu se va ajunge aşa departe”
Întrebat cum comentează faptul că şedinţele de judecată în ambele cazuri au fost stabilite în aceeaşi zi, respectiv 16 ianuarie, la interval de o oră, fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean declara, în 5 ianuarie, pentru News.ro că judecătorii CA Bucureşti ar fi putut stabili o altă zi, precizând că celor de la CCR „le convine”, probabil, situaţia.
„Puteau să dea în altă zi, că nu cred că cei de la Curtea de Apel nu ştiau că au la ora 10.00 şedinţă acolo (n.red. – la CCR). Dar le convine, probabil, şi o să aibă un bun motiv să nu judece nici de data asta cei de la Curtea Constituţională”, preciza Augustin Zegrean.
În ceea ce priveşte posibilitatea ca instanţa Curţii de Apel Bucureşti să pronunţe o decizie defavorabilă judecătorilor CCR, Augustin Zegrean a spus că „asta e o altă discuţie”, dar că, în opinia sa, „nu se va ajunge aşa departe”.
