Curtea de Apel Bucureşti a respins, joi, cererea de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiţiei, depusă de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, o organizaţie neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu. La sfârşitul anului 2024, acest organism a mai contestat, alături de extremistul Călin Georgescu, hotărârea de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024. În urmă cu o săptămână, instanţa a amânat pronunţarea pentru 15 ianuarie, cu o zi înainte ca la CAB să fie judecate contestaţiile vizând numirea a doi dintre judecătorii Curţii Constituţionale, Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, iar CCR să decidă asupra pensiilor magistraţilor. Decizia privind revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei a fost atacată la CAB şi de avocata Silvia Uscov (AUR), instanţa urmând să se pronunţe în acest caz în 19 ianuarie.
UPDATE – Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 a Guvernului României..
„Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Elenei Radu pentru reclamanta CASD, ca neîntemeiată. Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantei, ca neîntemeiate. Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuale pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu pârâtul prim-ministrul, ca neîntemeiată”, este soluţia pe scurt, pronunţată, joi, de Curtea de Apel Bucureşti.
Totodată, instanţa a admis cererile de intervenţie accesorie formulate în interesul prim-ministrului de către Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, Cancelaria Prim-Ministrului, Asociaţia Declic şi Asociaţia Funky Citizens şi a anulat cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâţilor formulată de Daniela Panioglu.
Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, care va fi depus la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
ŞTIREA INIŢIALĂ – În 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înfiinţare a Comitetului pentru revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, iniţiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanţei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea actului administrativ. Instanţa a stabilit termenul de 8 ianuarie 2026, însă a amânat pronunţarea cu o săptămână, la data de 15 ianuarie.
Pe de altă parte, în 16 ianuarie CAB ar urma să decidă în privinţa contestaţiilor care îi vizează pe judecătorii Curţii Constituţionale Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, depuse de către avocata Silvia Uscov (AUR). În aceeaşi zi, 16 ianuarie, Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, contestată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Avocata Silvia Uscov a contestat şi ea, tot la Curtea de Apel Bucureşti, decizia de înfiinţare a comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei, în acest caz instanţa fiind aşteptată să se pronunţe pe 19 ianuarie.
Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Conform deciziei de înfiinţare, Comitetul va fi alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.
Printre atribuţii, acest grup de lucru va avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilor şi de către ONG-uri.
De asemenea, Comitetul solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, din domeniul justiţiei şi propune măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept.
Potrivit documentului, la lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei premierului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale.
Decizia mai prevede că, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.
La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.
Conform aceluiaşi act administrativ, Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.
La sfârşitul anului trecut, mii de persoane au protestat zile în şir, în Piaţa Victoriei, faţă de situaţia din justiţie, după dezvăluirile Recorder. Documentarul intitulat „Justiţie capturată” explica mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, transmis de manifestanţii din Piaţa Victoriei, precizând, într-un interviu pentru Cotidianul, că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie, iar apoi vor fi analizate şi se va vedea în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate.
”Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, afirma Bolojan.
Premierul preciza că tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia. El menţiona că toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani.
