Curtea de Apel Bucureşti anunţă, luni seară, că, în ultimii trei ani s-au operat modificări ale completurilor dde judecată în 361 de cazuri, motivate de pensionări, retrageri din activitate, promovare la instanţe supferioare sau integrarea noilor magistraţi. ”Modificările intervenite în componenţa completurilor au avut exclusiv cauze obiective”, au transmis reprezentanţii instanţei.
Într-un document intitulat ”Informare publică Recorder”, Curtea de Apel Bucureşti transmite, luni seară, ”o informare publică menită să clarifice faptele şi să asigure o corectă înţelegere a realităţii instituţionale”.
”Curtea de Apel Bucureşti respectă libertatea presei şi rolul esenţial al jurnalismului într-o societate democratică, dar apreciază că, atunci când sunt vizate instituţii fundamentale ale statului, este necesară o informare riguroasă, completă şi lipsită de interpretări care pot induce în eroare opinia publică. În acest context, este important să fie cunoscut că instanţa nu a fost solicitată să îşi exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea, deşi o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru asigurarea unei informări complete şi echilibrate a publicului. Prezenta comunicare nu are un caracter polemic, ci unul strict informativ, fiind determinată de obligaţia Curţii de Apel Bucureşti de a asigura transparenţa activităţii sale şi de a proteja încrederea publicului în actul de justiţie”, se arată în informarea transmisă de către magistraţi.
Aceştia prezintă ”câteva principii de organizare şi funcţionare”, menţionând că instanţa ”îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu: principiul legalităţii; independenţa judecătorului; repartizarea aleatorie a cauzelor; respectarea regulilor stabilite de legislaţia în vigoare şi de hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii”.
”Orice măsură administrativă adoptată la nivelul instanţei a avut şi are ca unic scop asigurarea continuităţii actului de justiţie şi a funcţionării normale a completurilor de judecată. În mod esenţial, este de subliniat caă nicio mutare de la o instanţă la alta, delegare sau detaşare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia, în temeiul principiului constituţional al inamovibilităţii, care garantează independenţa judecătorului şi îl protejează împotriva oricărei ingerinţe administrative sau presiuni externe”, se mai arată în documentul citat.
În ceea ce priveşte afirmaţiile apărute în spaţiul public, CAB afirmă că, ”în mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreţionare sau cu scopul influenţării soluţiilor pronunţate de completurile de judecată”.
”Modificările intervenite în componenţa completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege (…) În toate aceste cazuri, măsurile adoptate au urmărit exclusiv asigurarea continuităţii activităţii judiciare şi respectarea dreptului justiţiabililor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit acestuia, ” a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege şi inerente funcţionării normale a unei instanţe de nivelul Curţii de Apel Bucureşti care funcţionează cu o schemă de 218 judecători”.
Instituţia prezintă situaţia centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:
1. pensionări şi degrevări anticipate pensionarii -55 situaţii;
2. promovări în carieră – 53 de situaţii;
3. integrare în secţie a judecătorilor nou veniţi -144 modificări;
4. degrevare totală sau parţială a judecătorului în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii- 41 cazuri;
5. reluarea activităţii după concedii maternitate, alte situaţii – 48 cazuri;
6. detaşări – 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).
De asemenea, instanţa oferă o interpretare a datelor privind modificarea compunerii completurilor de judecată
Distribuţia motivelor
Din totalul de 361 de situaţii:
- integrarea în secţie a judecătorilor nou veniţi: 144 situaţii → 39,9%;
Potrivit CAB, aceasta reprezintă principala cauză a modificărilor şi reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate;
- pensionări şi degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenţia de pensionare: 55 situaţii → 15,2%;
Potrivit magistraţilor, acestea sunt situaţii inevitabile care presupun încetarea mandatului şi reorganizarea completurilor în mod obligatoriu.
- promovări în carieră: 53 situaţii → 14,7%;
CAB apreciază că, o consecinţă firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept, nu sunt discreţionare.
d) reluarea activităţii după concedii de maternitate/alte situaţii similare: 48 situaţii → 13,3%;
Potrivit documentului citat, acestea sunt modificări care ţin de protecţia drepturilor sociale, continuitatea carierei, respectarea legislaţiei muncii şi a statutului judecătorului.
- degrevarea totală sau parţială în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii: 41 situaţii – 11,4%;
CAB transmite că modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripţiei în materie penală, a blocajelor şi a duratei excesive a proceselor.
- Detaşări: – 20 situaţii → 5,5 %;
Structura detaşărilor:
1. detaşări de drept, ca efect al promovării unor concursuri: – 11 situaţii → 3,0% din totalul modificărilor;
2. detaşări la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti: – 9 situaţii → 2,5% din total modificărilor.
”Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective şi legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligaţiilor legale, drepturi profesionale şi sociale ale judecătorilor, cerinţe de management judiciar. Prezentarea făcută de jurnaliştii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică şi prezintă excepţionalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanţei, o emoţie publică artificială şi periculoasă pentru statul de drept”, se mai arată în indormarea trimisă de Curtea de Apel Bucureşti.
Mii de persoane au protestat zile în şir, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după dezvăluirile privind sistemul de justiţie din ancheta Recorder. Sub titlul ”Justiţie capturată”, Recorder a realizat un documentar referitor la starea justiţiei din România, care încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.
