UPDATE – Deputaţii au adoptat un proiect de lege care interzice creşterea, capturarea intenţionată, precum şi uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de şinşila şi de nurcă, începând cu data de 1 ianuarie 2027

Deputaţii au votat, marţi, cu 217 voturi ”pentru”, 6 „împotrivă” şi 7 abţineri, un proiect de lege care interzice creşterea, capturarea intenţionată, precum şi uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de şinşila şi de nurcă, începând cu data de 1 ianuarie 2027. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

UPDATE- Deputatul PNL Gheorghe Pecingină a declarat despre proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor că ”este în primul rând o victorie a iubitorilor de animale şi o victorie a celor care şi-au dorit ca România să facă parte dintre ţările europene unde abuzul asupra animalelor să înceteze şi cruzimea şi comportamentele de ev mediu să încetaze”.

Liberalul a precizat că s-a dat un termen de graţie pentru ca aceste ”ferme” care există, puţine la număr, să aibă predictibilitate şi să se închidă sau să se mute în alte ţări unde legislaţia le permite.

”Este vorba de o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro, este vorba de o singură fermă de creştere a nurcilor, la Braşov, strămutată din Olanda”, a mai spus Pecingină, el adăugând că datoriile către statul român sunt mari.

 

ŞTIREA INIŢIALĂ – Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.205/2004 privind protecţia animalelor, în sensul interzicerii creşterii şi uciderii animalelor în scopul obţinerii blănurilor şi comercializării lor. 

Potrivit unui amendament al PNL, semnat de liderul de grup Gabriel Andronache, prevede că, prin excepţiede la prevederile alin. (1), creşterea, capturarea intenţionată, precum şi uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de şinşila şi de nurcă sunt interzise, începând cu data de 1 ianuarie 2027. 

Iniţiatorul amendamentului precizează că o perioadă de tranziţie de 2 ani de zile este soluţia potrivită pentru fermele de animale de blană din România.

”Concret, de la promulgarea legii şi până la sacrificarea ultimului animal de blană dintr-o astfel de fermă vor trece cel mult doi ani de zile. O perioadă de tranziţie este necesară pentru a răspunde nevoii de predictibilitate economică, iar deţinătorii fermelor să aibă timp pentru a-şi lichida afacerile. În acelaşi timp, angajaţii acestor  ferme  trebuie  să  aibă  timp  pentru găsirea  altor  locuri  de  muncă  –  pe  cont propriu sau cu ajutorul proprietarilor fermelor. 24 de luni constituie o perioadă suficientă de tranziţie,  luând  în  considerare  dimensiunile reduse  ale  acestui  sector  în  România:  două ferme de nurci americane care au rămas să îşi desfăşoare activitatea în  ţara  noastră şi  mai puţin de 10 ferme de şinşile. 

”Această perioadă de 24 de luni include două cicluri  complete  de  producţie,  împreună  cu câteva luni de zile pentru parcurgerea tuturor etapelor  juridice  şi  practice  care  presupun desfiinţarea respectivelor ferme. De asemenea, în cei 2 ani de zile prevăzuţi, angajaţii din aceste ferme vor putea să facă tranziţia către alte locuri de muncă, inclusiv (la nevoie) urmând cursuri de recalificare profesională”, mai arată iniţiatorul. 

Iohannis afirmă că investițiile în forța de muncă din sănătate au devenit cruciale

ANALIZĂ: Cluj-Napoca se detaşează de restul oraşelor, cu 82% din total închirierilor de birouri, în primele nouă luni. Piaţa de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat 22 de tranzacţii dintr-un total de 37 realizate în oraşele din afara Bucureştiului