Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă seară, la recepţia de Ziua Naţională a României că le cere iertare românilor pentru greşelile făcute. ”Ştiu că am făcut greşeli, unele alegeri în care am investit speranţă şi încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dvs v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că de-a lungul timpului am luat decizii care v-au nemulţumit”, a afirmat el. El a prezentat un bilanţ al celor zece ani de mandat, menţionând proiectul ”România Educată”, întărirea sistemului de apărare, dar şi momentele grele prin care a trecut România.
”Dragi români, sărbătoarea din acest an are pentru mine o însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Naţională în calitate de preşedinte al României. După două mandate şi zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul ţării, mă despart de această responsabilitate cu emoţie, cu recunoştinţă şi cu o admiraţie nemărginită pentru dumneavoastră, cetăţenii ţării noastre. Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susţinător al idealurilor dumneavoastră şi un partener în realizarea lor”, a afirmat Iohannis, în discursul său.
El a adăugat că au fost ”clipe de bucurie, dar şi momente care au pus naţiunea noastră la grea încercare”.
”Am cunoscut oameni extraordinari din toate colţurile ţării, am văzut sacrificii şi curaj care m-au inspirat şi m-au motivat să merg mai departe. După zece ani pot spune, fără niciun fel de rezerve, că poporul român este puternic şi profund ataşat valorilor democratice şi sunt convins că va continua să apere aceste valori”, a arătat şeful statului.
El a prezentat un bilanţ al acestor zece ani, în care ”România a făcut paşi uriaşi înainte”.
”Am investit masiv în infrastructură, am modernizat instituţiile publice şi am consolidat semnificativ securitatea naţională într-o lume marcată de o instabilitate accentuată. Am încercat împreună să construim o ţară mai justă şi mai prosperă. Am fost martori la transformarea sistemului nostru de sănătate şi de educaţie, însă mai avem, cu siguranţă, multe de îmbunătăţit. Cert este că România de astăzi este ferm angajată pe drumul către progres, dar nu este ferită de provocări şi potenţiale crize”, a explicat el.
Potrivit lui Iohannis, în ultimii zece ani România a traversat crize care nu doar că au fost foarte grave, dar s-au şi suprapus şi au testat la maximum rezistenţa şi capacitatea de adaptare.
”Ameninţările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept şi a instituţiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-şi mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecinţele ei dramatice, inclusiv economice şi sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu. Acum ne putem uita în urmă şi constata că, prin eforturi şi coeziune, prin deciziile şi măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituţii”, a arătat el.
Klaus Iohannis a menţionat cel mai important demers al său în sfera educaţiei şi a cercetării, proiectul ”România Educată”, despre care a spus că este cea mai amplă consultare postdecembristă în domeniu şi care s-a concretizat în promulgarea noilor legi ale educaţiei, care au setat cadrul pentru reforma sistemului de învăţământ.
”Sigur, rezultatele nu se văd peste noapte, ci în timp, iar schimbarea va fi vizibilă odată cu noile generaţii care vor susţine examenele naţionale”, a punctat el.
Şeful statului a amintit şi de întărirea capacităţii statului român de a-şi apăra cât mai bine cetăţenii.
”Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare s-a dovedit întru totul justificată. Acum avem un război la graniţe, o situaţie care ne părea multora ceva imposibil de conceput în urmă cu câţiva ani. În mandatul pe care îl închei, România a început să-şi modernizeze Armata şi să fie astfel pe deplin conectată la sistemele NATO. Creşterea alocărilor bugetare pentru Apărare şi efortul de profesionalizare a Armatei noastre au făcut ca România să fie mai bine apărată, foarte apreciată de Aliaţi şi să-şi construiască o foarte bună reputaţie internaţională”, a arătat el.
Totodată, el a vorbit despre consolidarea proiectului european.
”În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, România a avut în cele două mandate ale mele un rol activ în procesul de consolidare a proiectului european, contribuind, totodată, la creşterea solidarităţii şi a coeziunii Uniunii. Astfel, printr-o implicare constantă, Republica Moldova este astăzi mai aproape de a-şi împlini visul european, iar noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, ne vom regăsi împreună în marea familie europeană. Totodată, am susţinut permanent în cadrul reuniunilor Consiliului European că avem nevoie de acţiuni concrete în beneficiul cetăţenilor”, a declarat el.
Iohannis a mai menţionat că, datorită implicării din ultimul său mandat, România are acces la impresionante sume puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.
”Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România poate recupera mare parte din decalajele faţă de Vestul Europei şi îşi poate dezvolta infrastructura rutieră, poate construi şcoli şi spitale, se poate, aşadar, dezvolta”, a completat el.
Iohannis a adăugat că întotdeauna a pus la baza deciziilor sale atributul constituţional care l-a ghidat permanent ca preşedinte al României, acela de a apăra democraţia.
”Am fost un promotor fervent al statului de drept şi m-am angajat să lupt pentru o justiţie independentă, pentru că doar prin integritate putem construi o societate în care fiecare cetăţean să se simtă protejat şi respectat. Finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, un important obiectiv al României, a însemnat un succes semnificativ pentru noi toţi şi a reconfirmat angajamentul proeuropean puternic şi progresele pe care ţara noastră le-a făcut în domeniul reformei justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei”, a susţinut el.
Klaus Iohannis a vorbit şi despre asigurarea stabilităţii în ţară.
”Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opţiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse şi cu un război la graniţă, viitorul naţiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, ţara să se poată dezvolta, economia să poată creşte, instituţiile să se modernizeze, iar cetăţenii să fie în mod real apăraţi în faţa oricăror ameninţări”, a explicat el.
Iohannis a mulţumit, la finalul celor două mandate de preşedinte, românilor din ţară şi din străinătate.
”Ştiu că am făcut greşeli, unele alegeri în care am investit speranţă şi încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulţumit şi pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor şi acţiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluţii pentru securitatea, bunăstarea şi prosperitatea României şi a cetăţenilor săi”, a afirmat Iohannis.
