Mali a anunţat în weekend că îşi întrerupe relaţiile diplomatice cu Ucraina, după ce un oficial ucrainean de rang înalt a mărturisit, potrivit Bamako, ”implicarea” Kievului într-o înfrângere grea suferită de către armata din Mali şi gruparea paramilitară rusă Wagner în iulie, în confruntări armate cu separatişti şi jihadişti la Tinzaouatène, relatează AFP.
Guvernul din Mali, condus din 2020 de o juntă, a decis să-şi ”rupă imediat relaţiile diplomatice cu Ucraina”, a anunţat duminică un purtător de cuvânt al Guvernului, colonelul Abdoulaye Maïga.
Separatişti şi jihadişti au anunţat că au ucis zeci de membri ai grupării paramilitare ruse Wagner şi militari din Mali în confruntări armate la Tinzaouatène, la frontiera cu Algeria, în nord-estul Mali.
Armata din Mali şi Wagner au recunoscut pierderi importante, fără să prezinte bilanţuri exacte.
Această înfrângere este cea mai grea suferită în luptă de către Wagner în Africa, potrivit unor analişti.
Guvernul din Mali ”a luat cunoştinţă cu o stupoare profundă de declaraţii subversive prin care Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al agenţiei ucrainene de informaţii militare (GUR), a mărturisit implicarea Ucrainei într-un atac laş, trădător şi barbar al unor grupări armate teroriste care au antrenat moartea unor elemente ale Forţelor de Apărare şi Securitate” din Mali, denunţă într-un comunicat Abdoulaye Maïga.
”Faptul că rebelii au primit datele necesare care le-au permis să ducă la bun sfârşit o operaţiune împotriva criminalilor de război ruşi a fost observat de întrega lume. Bineînţeles, nu vom divulga detalii. Mai multe informaţii vor veni şi aici”, a declarat la televiziunea ucraineană Andrii Iusov.
O înregistrare video cu aceste declaraţii a fost publicată de către ambasadorul ucrainean în Senegal.
Guvernul din Mali consideră că aceste acte ”încalcă suveranitatea Mali, depăşesc cadrul amestecului extern şi constituie o susţinere a terorismului internaţional”.
El va sesiza autorităţile judiciare competente, va lua ”măsurile necesare pentru a preveni orice destabilizare a Mali de către state africane, de la ambasade ucrainene instalate în subregiune, cu terorişti deghizaţi în diplomaţi”, anunţă Abdoulaye Maïga.
SENEGALUL DENUNŢĂ O PROPGANDĂ DE PRESĂ
Noile autorităţi senegaleze au anunţat sâmbătă că l-au convocat pe ambasadorul Ucrainei la Dakar cu privire la publicarea unei înregistrări video prin care susţine atacuri sângeroase recente împotriva armatei din mali şi aliaţilor ei ruşi.
”Constant în poziţia sa de neutralitate constructivă în conflictul ruso-ucrainean, Senegalul nu poate tolera nicio tentativă de transferare pe teritoriul său a propagandei de presă în curs în acest conflict”, anunţa într-un comunicat de presă Ministerul senegalez de Externe.
Junta din Mali – condusă de către colonelul Assimi Goïta – şi-a multiplicat începând din 2022 actele de ruptură.
Ea şi-a rupt fosta alianţă cu Franţa şi partenerii europeni şi s-a întors militar şi politic către Rusia.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi-a refirmat săptămâna trecută susţinerea Bamako, într-o convorbire la telefon cu omologul său din Mali Abdoulaye Diop.
Grupările armate separatiste au pierdut, începând din 2023, controlul mai multor localităţi în nordul Mali, după o ofensivă a armatei din Mali care a culminat cu cucerirea Kidal, bastionul revendicării separatiste şi o miză majoră a suveranităţii statului central.
