UPDATE-Merz anunţă că o propunere cu privire la concesiile teritoriale pe care Ucraina este pregătită să le facă i-a fost transmisă lui Trump

O propunere cu privire la concesii teritoriale ucrainene în cadrul unui plan de pace vizând să pună capăt Războiului din Ucraina i-a fost transmisă miercuri preşedintelui american Donald Trump, anunţă joi cancelarul german Friedrich Merz într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al NATO Mark Rutte,, relatează AFP.

”Există o propunere de care (Donald Trump) nu avea cunoştinţă la momentul la care am discutat noi la telefon (miercuri), pentru că ea nu a le fusese transmisă încă americanilor”, anunţă într-o conferinţă de presă, la Berlin, Friedrich Merz.

”Noi am făcut-o ieri (miercuri) seara”, precizează el, referindu-se la trimiterea propunerii.

”Este vorba, mai inainte de toate, despre ce concesii teritoriale este pregătită Ucraina să facă”, subliniază cancelarul german într-o conferinţă de presă comună, la Berlin cu secretarul general al NATO Mark Rutte.

Şeful Guvernului german nu a făcut alte precizări.

El a subliniat că ”preşedintelui ucrainean (Volodimir Zelenski) şi poporului ucrainean” le revine răspundă la această întrebare.

SUA ”NU VOR SĂ-ŞI PIARDĂ TIMPUL”

Ministerul rus al Apărării a anunţat joi că a interceptat 287 de drone ucrainene în noaptea de miercuri spre joi, unul dintre cele mai masive atacuri ale armatei ucrainene la aproape patru ani de la invazia rusă a Ucrainei.

Cea mai mare parte a dronelor – 118 – a fost interceptată în regiunea Briansk.

Ministerul rus a anunţat 40 de interceptări în regiunea Kaluga şi alte 40 în regiunea Moscova, dintre care ”32 de drone se îndreptau spre capitala” rusă.

O nouă reuniune a Coaliţiei Voluntarilor este prevăzută joi seara.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi cancelarul german Friedrich Merz au discutat miercuri cu preşedintele american Donald Trump timp de aproximativ 40 de minute, a anunţat Palatul Elysée.

”Liderii au discutat despre ultimele evoluţii ale medierii angajate de către Statele Unite şi au salutat eforturile în vederea ajungerii la o pace robustă şi durabilă în Ucraina şi încetarea omorurilor”, a declarat preşedinţia franceză France Télévisions.

”Statele Unite nu vor să-şi piardă timpul” cu Războiul din Ucraina, a declarat Donald Trump.

După această convorbire cu Macron, Starmer şi Merz, el a declarat că a folosit nişte ”cuvinte destul de dure” în timpul discuţiei şi şi-a reiterat nerăbdarea de a-şi vedea concretizat planul de pace în Ucraina, a cărei primă versiune era foarte favorabilă Moscovei.

Friedrich Merz a evocat însă ”o convorbire telefonciă foarte constructivă, în cursul căreia poziţiile respective au fost expuse în mod clar şi s-a exprimat respectul reciproc”.

Potrivit unor oficiali ucraineni de rang înalt, contactaţi de AFP, Ucraina a trimis Washingtonului o nouă versiune a planului în vederea ieşirii din conflict, însă aceştia nu au divulgat detalii.

Propunerea americană iniţială era considerată prea favorabilă Moscovei şi prevedea cedarea Rusiei a unor teritorii pe care Moscova nu le-a cucerit.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evocat un document în 20 de puncte în vederea ”încheierii războiului”.

Miercuri seara, el a confirmat că planul Kievului în vederea ”încheierii războiului” a fost împărţit în trei documente.

Este vorba despre un acord-cadru în 20 de puncte, un document cu privire la problema garanţiilor de securitate şi un al treilea document privind partea economică, şi anume reconstrucţia Ucrainei după război.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat joi că planul vizează trei obiective, şi anume o încetare a focului, oferirea unor garanţii de securitate ”robuste” Ucrainei şi o soluţie negociată care să apere interesele de securitate ale Europei, în contextul în care Rusia este considerată o ameninţare la adresa continentului.

Guvernul bulgar al lui Rosen Jeleazkov demisionează în urma unor presiuni în stradă

Bogdan Ivan, ministrul Energiei: România se află într-o poziţie excelentă pentru a deveni un jucător important în industria occidentală a materialelor critice, prin dezvoltarea proiectului de la Feldioara