Ministrul Apărării Radu Miruţă a declarat joi, în contextul discuţiilor din spaţiul public referitoare la recentul zbor al preşedintelui Nicuşor Dan la Paris, că penultimul astfel de zbor a costat aproximativ 30.000 de euro, precizând că pentru cel mai recent nu au fost încă emise facturile. Miruţă a explicat de ce aeronava militară cu care preşedintele Nicuşor Dan a călătorit în Franţa nu s-a putut întoarce în România marţi seară, aşa cum era programat. El a precizat că în acel moment condiţiile de aterizare de la Bucureşti erau sub nivelul pentru care aeronava este dotată şi anume plafonul de nori era sub 60 de metri, iar vizibilitatea sub 600 de metri. ”Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează şi în condiţii meteorologice mai proaste decât cele cu minimă siguranţă, însă nu se întâmplă asta cu preşedintele la bord”, a argumentat ministrul.
”Starea meteo de la Bucureşti în momentul când aeronava ar fi trebuit să aterizeze era sub nivelul pentru care aparatul de zbor Spartan al MApN este dotat să aterizeze. Dacă plafonul de nori este mai jos de 60 de metri şi vizilitatea este la sub 600 metri, acest aparat de zbor nu poate ateriza, mai ales în condiţiile în care la bord este preşedintele României. Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează şi în condiţii meteorologice mai proaste decât cele cu minimă siguranţă, însă nu se întâmplă asta cu preşedintele la bord”, a transmis Radu Miruţă.
El a precizat că plecarea de la Paris a fost întârziată deoarece starea aeroportului nu a permis decolarea.
”De ce a nu a plecat în a doua zi, imediat de dimineaţă? Pentru că starea aeroportului nu a permis decolarea. Avionul a fost pregătit, avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile, cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra şi de a elibera pista de zăpadă, nu au permis rulajul pe pistă. De ce nu a aterizat din nou marţi seara, având în vedere că am verificat la Romatsa în intervalul în care avionul prezidenţial era programat să aterizeze şi nu a aterizat pentru că nu a plecat, în două ore, au aterizat 16 avioane comerciale”, a explicat ministrul Apărării.
Radu Miruţă a explicat şi care sunt costurile de zbor cu aeronava Spartan.
”Există două componente ale acestor costuri de zbor. O componentă a costurilor directe care pentru zborul la Paris de acum trei sau patru săptămâni, în care am zburat şi eu împreună cu domnul preşedinte Nicuşor Dan, costurile directe pentru penultimul zbor la Paris, că pentru acesta încă nu a venit factura, au fost de 6720 de euro. Şi asta înseamnă combustibilul, taxele de aeroport, diurna piloţilor. Pe lângă aceste costuri mai există o componentă de costuri indirecte care înseamnă uleiuri schimbate, filtre, costuri de mentenanţă. Aceste costuri, dacă scoatem din ele amortizarea avionului pentru că oricum România a cumpărat acest avion, rămân la 2.630 de euro pe ora de zbor. Per ansamblu, penultimul cost al preşedintelui Nicuşor Dan cu aeronava Spartan la Paris a costat undeva la 30.000 de euro”, a declarat Radu Miruţă.
El a menţionat şi cum se fac comunicaţiile în timpul zborului cu aeronava Spartan.
”În momentul de faţă avionul Spartan cu care s-a zburat permite comunicaţii scrise prin satelit în regim criptat. Dacă ar fi vreo nevoie în condiţii deosebite pentru ca preşedintelui să i se comunice ceva, există posibilitatea unor mesaje text, nu există posibilitatea unor convorbiri audio. Am discutat cu cei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale care au în lucru două propuneri pentru ca avionul Spartan să fie dotat, să fie integrate aceste propuneri cu producătorul avionului astfel încât să există comunicaţii de date pe bandă mai largă”, a mai transmis ministrul Apărării.
El a fost întrebat dacă suportul aerian oferit de elveţeni a reprezentat procedura standard în astfel de situaţii, a fost un gest de prietenie sau a fost realizat la solicitarea României.
”Eu nu ştiu ca România să fi făcut o astfel de solicitare. A fost un gest de respect din partea elveţienilor pentru sprijinul pe care România l-a acordat prin transportul cu aeronava Spartan răniţilor arşi grav în incendiul care s-a întâmplat la 1 ianuarie în Elveţia. A fost un semn de mulţumire şi de respect pentru gestul pe care România l-a făcut, zic eu, unul care se cuvenea a fi fost făcut, unul care este un gest de reciprocitate. Vă amintesc incendiul de la Crevedia când pentru ultimul pompier ars grav nu mai exista nicio posibilitate, Elveţia a trimis o aeronavă şi a transferat acel român ars grav la un spital din Norvegia”, a mai afirmat Radu Miruţă.
