Rusia a propus organizarea următoarei runde de discuţii directe cu Ucraina la Istanbul, pe 2 iunie, în vederea obţinerii unui acord de pace durabil, a declarat miercuri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, informează Reuters şi AFP.
Scopul întâlnirii este de a prezenta un „memorandum” care să prezinte condiţiile pentru un acord de pace durabil.
„Delegaţia noastră, condusă de (Vladimir) Medinski, este pregătită să prezinte acest memorandum delegaţiei ucrainene şi să ofere explicaţiile necesare în cadrul unei a doua runde de negocieri directe, care să fie reluate la Istanbul, pe 2 iunie”, a anunţat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un comunicat.
Vinerea trecută, Lavrov dădea asigurări că ţara sa lucrează la acest memorandum de poziţionare şi că îl va trimite în curând Kievului.
„Sperăm că toţi cei care sunt sincer interesaţi – şi nu doar în cuvinte – de succesul procesului de pace vor susţine organizarea unei noi runde de negocieri directe ruso-ucrainene la Istanbul”, a declarat miercuri Lavrov într-un comunicat.
Nu a existat o reacţie imediată din partea Kievului la această propunere a Moscovei, care vine după ce preşedintele american Donald Trump a adoptat un ton mai dur faţă de omologul său rus Vladimir Putin în ultimele zile.
Mai devreme, miercuri, Vladimir Medinski, şeful delegaţiei Rusiei la negocierile de pace cu Ucraina, anunţase pe Telegram că l-a sunat pe ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, cu propuneri privind data şi locul următoarei întâlniri.
„Permiteţi-mi să subliniez: chiar acolo, la faţa locului, suntem pregătiţi să începem o discuţie esenţială şi substanţială cu privire la fiecare dintre punctele din pachetul de acord pentru o posibilă încetare a focului”, a spus el.
Medinski a menţionat că aşteaptă un răspuns din partea Ucrainei.
Separat, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că s-a convenit ca Rusia şi Ucraina să îşi pregătească fiecare viziunea asupra „modalităţilor de soluţionare şi încetare a focului” şi să discute şi să facă schimb de documente la următoarea rundă de negocieri.
După o convorbire telefonică cu Donald Trump pe 19 mai, Vladimi Putin a declarat că Moscova este pregătită să colaboreze cu Ucraina pentru un memorandum cu privire la un viitor acord de pace.
Sub presiunea preşedintelui american de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, delegaţii din ţările beligerante s-au întâlnit la începutul acestei luni la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, adică la o lună după Rusia trimisese trupe să invadeze Ucraina.
Discuţiile din 16 mai nu au reuşit să ajungă la un acord privind o încetare a focului, aşa cum au dorit Kievul şi aliaţii săi occidentali. Moscova a declarat că trebuie îndeplinite anumite condiţii înainte ca o astfel de mişcare să fie posibilă.
POZIŢII APARENT IMPOSIBIL DE CONCILIAT
Deocamdată, poziţiile oficiale ale celor două tabere par greu de conciliat: Rusia cere în special ca Ucraina să renunţe definitiv la aderarea la NATO şi să îi cedeze cele cinci regiuni pe care le revendică, condiţii inacceptabile pentru autorităţile ucrainene.
Mai devreme, miercuri, Moscova a respins propunerea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a organiza un summit trilateral cu Vladimir Putin şi Donald Trump pentru a face să avanseze discuţiile. „O astfel de întâlnire trebuie să fie rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegaţii”, rusă şi ucraineană, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Vladimir Putin ignorase deja invitaţia lui Zelensko de a se întâlni cu el în Turcia la jumătatea lunii mai.
În vizită la Berlin pentru a se întâlni cu noul cancelar german Friedrich Merz, şeful statului ucrainean a acuzat miercuri Rusia că împiedică negocierile de pace, căutând „motive pentru a nu opri războiul”.
Cancelarul Merz a anunţat, la rândul său, că ţara sa va ajuta Kievul să producă rachete cu rază lungă de acţiune, atât în Ucraina, cât şi în Germania.
Chestiunea restricţiilor în privinţa razei de acţiune a fost în trecut un subiect delicat, ucrainenii dorind să folosească armele occidentale pentru a lovi ţinte militare aflate în adâncul teritoriului rus, dar aliaţii lor temându-se că autorizarea acestui lucru ar putea provoca o escaladare a conflictului.
Volodimir Zelenski a îndemnat, de asemenea, NATO să invite Ucraina să adere, la următorul summit din iunie, de la Haga, argumentând că altfel ar fi „o victorie pentru Putin”.
Marţi, preşedintele ucrainean a cerut Washingtonului noi sancţiuni împotriva Rusiei, în special împotriva sectoarelor energetic şi bancar, dar Donald Trump pare în continuare să ezite.
Donald Trump, care încearcă de la mijlocul lunii februarie să rezolve conflictul, i-a criticat în ultimele zile pe Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, reproşându-le că nu ajung la un acord. Duminică, el a mers până la a spune că şeful Kremlinului „a înnebunit complet”, după bombardamentele ruse masive din Ucraina. Marţi, el a declarat: „Ceea ce Vladimir Putin nu înţelege este că, fără mine, Rusia ar suferi multe lucruri foarte rele, şi vreau să spun FOARTE RELE. Se joacă cu focul!”.
La rândul său, Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, a suferit în noaptea de marţi spre miercuri unul dintre cele mai importante atacuri aeriene inamice de la începutul războiului, în care au fost implicate aproape 300 de drone ucrainene. Acest raid a vizat în special Moscova şi a perturbat traficul aerian al mai multor aeroporturi, fără a provoca însă pagube majore.
Aceste atacuri au loc după bombardamentele ruseşti fără precedent asupra Ucrainei, care au făcut cel puţin 13 morţi în weekend.
Invazia rusă de amploare împotriva Ucrainei a început în februarie 2022 şi a provocat deja zeci, chiar sute de mii de morţi.
