Preşedintele SUA, Donald Trump, a renunţat brusc miercuri la ameninţările cu impunerea de tarife vamale ca mijloc de presiune pentru a prelua Groenlanda, a exclus utilizarea forţei şi a declarat că se profilează un acord pentru a pune capăt disputei cu privire la teritoriul danez semiautonom, care risca să provoace cea mai profundă ruptură în relaţiile transatlantice din ultimele decenii, relatează Reuters.
Ajungând – cu întârziere, din cauza unei probleme la Air Force One – la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Trump a renunţat la retorica sa din ultimele săptămâni, care a zguduit NATO şi a adus lumea occidentală în pragul unui nou război comercial.
În locul acestei atitudini belicoase, Trump a făcut anunţul că va exista un nou acord ce ar putea satisface dorinţa sa de a avea un sistem de apărare antirachetă şi acces la minerale critice, blocând în acelaşi timp ambiţiile Rusiei şi Chinei în Arctica.
„Este un acord cu care toată lumea este foarte mulţumită”, a declarat Trump reporterilor după ce a ieşit dintr-o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Este un acord pe termen lung. Este acordul suprem pe termen lung. Pune pe toată lumea într-o poziţie foarte bună, mai ales în ceea ce priveşte securitatea şi mineralele”, a spus şeful Casei Albe. El a adăugat: „Este un acord pentru totdeauna”.
DANEMARCA SPUNE CĂ RESPECTUL PENTRU SUVERANITATEA DANEZĂ ŞI PENTRU GROENLANDA ESTE CRUCIAL
Trump a declarat pe platforma sa Truth Social că SUA şi NATO „au convenit cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda şi, de fapt, la întreaga regiune arctică” şi că „pe baza acestei înţelegeri”, nu va impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie.
Trump a spus că a discutat cu Rutte, dar a refuzat să ofere detalii despre ceea ce s-a convenit. El a menţionat că i-a însărcinat pe vicepreşedintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special Steve Witkoff să participe la discuţii suplimentare.
În replică, Danemarca a comentat că problema ar trebui tratată mai degrabă prin diplomaţie privată decât prin social media.
„Ceea ce este crucial pentru noi este să punem capăt acestei situaţii respectând integritatea şi suveranitatea regatului (Danemarcei) şi dreptul poporului groenlandez la autodeterminare”, a declarat ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, pentru postul public de televiziune DR.
CÂT AU CONTAT BURSELE?
Mai devreme în aceeaşi zi, preşedintele republican al SUA a recunoscut nemulţumirea pieţelor financiare faţă de ameninţările sale şi a exclus utilizarea forţei într-un discurs ţinut în staţiunea elveţiană din Alpi. „Oamenii credeau că voi folosi forţa, dar nu trebuie să fac asta”, a declarat Trump. „Nu vreau să recurg la forţă. Nu voi recurge la forţă”, a promis el.
Schimbarea de atitudine faţă de tarife a declanşat o creştere a pieţei bursiere, indicele S&P 500 deschizând cu o creştere de 1,2%. Acest lucru a contribuit la redresarea pieţei după cea mai puternică scădere a acţiunilor din ultimele trei luni.
Aliaţii din NATO au fost neliniştiţi de ameninţările tot mai frecvente ale lui Trump de a confisca teritoriul Danemarcei, care este un aliat de lungă durată al SUA în NATO.
Dar, în primul său an de mandat, Trump a făcut în repetate rânduri ameninţări severe care au speriat pieţele, pentru ca apoi să le dilueze sau să le retragă complet.
NATO nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii, precizează Reuters.
