Utilizarea intensă a rețelelor de socializare pare să contribuie la o scădere a nivelului stării de bine în rândul tineri, în special a fetelor, în unele țări vorbitoare de limbă engleză, potrivit World Happiness Report publicat joi, informează Reuters.
Mai multe țări plănuiesc deja să interzică accesul copiilor la rețelele de socializare după ce Australia a devenit, în decembrie, prima țară din lume care a interzis rețelele de socializare în rândul copiilor cu vârste sub 16 ani.
Cea mai nouă cercetare pe acest subiect, publicată în cadrul World Happiness Report, are la bază date ale companiei de cercetare de piață Gallup alături de alte studii, analizate de o echipă internațională condusă de Universitatea Oxford din Anglia.
Raportul nu a stabilit o legătură directă.
Cu toate acestea, cercetătorii care au contribuit la ediția de anul acesta a raportului au combinat datele Gallup cu cele din Programul pentru evaluarea internațională a elevilor al OECD, precum și alte studii, ajungând la concluzia că utilizarea intensă a rețelelor de socializare pare să reducă fericirea.
”Mesajul foarte clar este că ar trebui să punem componenta socializare în rețelele de socializare”, a declarat pentru Reuters Jan-Emmanuel de Neve, profesor de economie la Universitatea Oxford, unul dintre editorii World Happiness Report.
De Neve a adăugat că acest fel de conținut generat de algoritmi, consumat pasiv și în mare parte creat de influenceri are într-un grad mai mare un impact negativ asupra utilizatorilor în comparație cu o platformă care conectează oamenii din punct de vedere social.
Cu rezerva că impactul rețelelor de socializare asupra stării de bine este unul complex, cercetătorul a spus că datele combinate arată că fetele cu vârsta de 15 ani care folosesc platformele de social media peste cinci ore pe zi au raportat o satisfacție mai scăzută a vieții în comparație cu fete de aceeași vârstă care folosesc mai puțin rețelele de socializare.
Potrivit datelor globale Gallup, evaluarea satisfacției vieții în rândul persoanelor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă a scăzut ”dramatic”, cu aproape un punct pe o scară de 0-10 în ultimul deceniu.
În comparație, satisfacția față de viață în rândul tinerilor din restul lumii a crescut, în medie, în aceeași perioadă.
Julie Ray, redctor-șef Gallup, a spus că diferența în ceea ce privește satisfacția legată de viață dintre tinerii din țările vorbitoare de engleză și restul lumii este probabil legată de un context social mai amplu.
”Susținerea socială este unul dintre cei mai puternici factori predictivi ai bunăstării, iar cercetările anterioare arată că în unele țări, tinerii raportează că se simt mai puțin susținuți, ceea ce ar fi o explicație pentru această tendință”, a precizat ea pentru Reuters într-un e-mail.
Raportul World Happiness Report, publicat anual cu prilejul Zilei internaționale a fericirii, marcată pe 20 martie, a desemnat și anul acesta, pentru a noua oară consecutiv, Finlanda drept cea mai fericită țară din lume. În ediția 2026, România ocupă locul 34 în lume, față de poziția 35 ocupată anul trecut. Lista include 147 de țări.
