Un nou mesaj al medicului pneumolog Flavia Groșan a stârnit discuții intense în spațiul public.
Ea relatează cazul unui bărbat de 32 de ani, nevaccinat, care ar fi dezvoltat dureri în piept, oboseală accentuată, „ceață mentală” și dureri puternice în gât imediat după ce a întreținut relații intime cu partenera sa, vaccinată anti-COVID. Potrivit Groșan, simptomele ar fi apărut ca urmare a expunerii la „shedding” – eliminarea de proteine spike în urma vaccinării cu ARNm.
Afirmațiile medicului ridică însă întrebări majore de ordin științific. Specialiștii explică faptul că mecanismul invocat nu are susținere biologică și contrazice datele disponibile până în prezent.
Conceptul de „shedding” este cunoscut în vaccinologie, dar se aplică exclusiv în cazul vaccinurilor cu virus viu atenuat, cum este cel împotriva poliomielitei administrat oral. În astfel de situații, o persoană vaccinată poate elimina o cantitate redusă de virus prin secreții și, în cazuri rare, poate transmite agentul patogen mai departe. Vaccinurile anti-COVID cu ARNm, precum Pfizer-BioNTech și Moderna, nu conțin virus viu, ci doar instrucțiuni temporare pentru ca celulele să producă proteina spike. Astfel, nu există bază științifică pentru ideea că o persoană vaccinată ar putea transmite altora proteina spike prin fluide corporale sau contact apropiat.
Medicul susține, de asemenea, că persoanele vaccinate „au acum aceste gene în corpul lor care continuă să producă proteine spike”. Biologia moleculară infirmă această ipoteză. ARNm-ul din vaccin este instabil și se degradează în câteva zile, fără să se integreze în ADN-ul gazdei. Nu există niciun mecanism prin care vaccinul să modifice genele unei persoane sau să determine producerea continuă a proteinei spike. Tot procesul este tranzitoriu și controlat, scopul fiind activarea sistemului imunitar pentru a recunoaște și neutraliza ulterior virusul SARS-CoV-2.
Durerile toracice, oboseala, ceața mentală și disconfortul în gât pot apărea din numeroase cauze, inclusiv infecții respiratorii, COVID-19 însuși, viroze comune, reflux gastroesofagian, anxietate sau afecțiuni cardiace. Legătura temporală dintre contactul intim și debutul simptomelor nu demonstrează o relație cauzală. Coincidența sau un alt factor declanșator rămân explicații mult mai plauzibile din perspectiva medicală.
Afirmația că unele persoane ar înceta brusc să respire după expunerea la „shedding” nu este susținută de niciun studiu. Nu există cazuri documentate care să arate insuficiență respiratorie cauzată de contactul cu persoane vaccinate. Rapoartele privind decesele bruște post-vaccinare sunt rare și investigate separat ca posibile reacții adverse, însă nu au legătură cu expunerea altora la persoanele imunizate.
Centrele de control al bolilor din Statele Unite (CDC), Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au subliniat constant că vaccinurile COVID-19 nu se transmit de la o persoană la alta și că nu există shedding de ARNm sau de proteina spike în cantități biologic relevante. Contactul fizic sau sexual cu o persoană vaccinată este considerat complet sigur.
Cazul relatat de Flavia Groșan și interpretarea oferită privind fenomenul de „shedding” nu au suport științific. Vaccinurile anti-COVID cu ARNm nu determină eliminarea proteinei spike în mediul înconjurător și nu pot îmbolnăvi prin simpla apropiere sau prin contact intim. Afirmațiile medicului se lovesc de explicațiile biologice fundamentale și de poziția oficială a instituțiilor medicale internaționale, care confirmă că astfel de riscuri nu există. Desigur, pentru cei dispuși să creadă astfel de afirmații fără baze științifice, strict pe presupuse baze empirice la mâna a doua, este mai puțin relevant dacă propriile convingeri sunt sau nu susținute de argumente obiective.
