Numărul exact, de 1.060 de decese, reprezintă „cu 57% mai mult decât anul trecut”, a indicat Ministerul Sănătăţii din Spania pe contul său de X, pe baza estimărilor unui sistem numit „MoMo”, prescurtare de la Monitorul mortalităţii.
Acest instrument, gestionat de Institutul Carlos al III-lea, colectează zilnic numărul deceselor din Spania şi calculează diferenţa dintre mortalitatea reală şi mortalitatea previzibilă pe baza seriilor istorice înregistrate. Apoi, integrează factorii externi care pot explica această diferenţă. Printre aceşti factori se numără în special temperaturile raportate de Agenţia Naţională de Meteorologie (Aemet).
Sistemul nu poate stabili o cauzalitate absolută între decesele înregistrate şi condiţiile climatice, dar cifrele constituie cea mai bună estimare a numărului de decese pentru care canicula ar fi putut fi factorul decisiv.
Conform acestui sistem „MoMo”, un total de 1.180 decese au putut fi atribuite valurilor de căldură şi caniculei între 16 mai şi 13 iulie, ceea ce reprezintă o creştere spectaculoasă faţă de aceeaşi perioadă din 2024, când numărul deceselor a fost de 70, a subliniat Ministerul Sănătăţii într-un comunicat.
„Ministerul Sănătăţii face campanie cu privire la valurile de caniculă şi importanţa protejării, deoarece considerăm că acesta este unul dintre factorii de risc cu cel mai mare impact asupra mortalităţii în acest context”, a declarat marţi Ministrul Sănătăţii, Monica García, într-un interviu acordat postului naţional de radio (RNE).
Experții avertizează că încălzirea globală este principala cauză a faptului că valurile de căldură şi episoadele de caniculă sunt mai frecvente, mai lungi şi mai intense.
