Confruntaţi cu o serie de ameninţări americane de a acapara Groenlanda, ministrul de externe al Danemarcei şi omologul său din Groenlanda au zburat la Washington pentru a purta discuţii, sperau ei, amicale cu Marco Rubio, secretarul de stat. Însă planul lor de a purta o convorbire diplomatică liniştitoare s-a transformat într-o confruntare tensionată la Casa Albă cu duşmanul UE, JD Vance, scrie POLITICO.
În ultimul an, vicepreşedintele SUA şi-a câştigat reputaţia de a fi ostil faţă de vechiul continent, iar multe guverne din Europa se tem de influenţa sa radicală asupra preşedintelui Donald Trump în ceea ce priveşte acapararea teritoriului unui aliat de lungă durată.
POLITICO precizează că a vorbit, sub acoperirea anonimatului, cu 10 miniştri şi oficiali şi niciunul nu l-a considerat pe Vance un aliat – nici în discuţiile cu privire la Groenlanda, nici în ceea ce priveşte relaţiile transatlantice în general.
„Vance ne urăşte”, a spus un diplomat european, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea exprima o opinie sinceră.
Anunţul că vicepreşedintele va conduce discuţiile de la Washington cu privire la Groenlanda a alarmat partea europeană. „Este un tip dur”, a spus acelaşi diplomat. „Faptul că se află acolo spune multe şi cred că este negativ pentru rezultat”, a opinat el.
Trump spune că doreşte „proprietatea” asupra Groenlandei din motive de securitate naţională a SUA şi că o va obţine fie prin negocieri, fie, dacă va fi necesar, poate prin mijloace militare.
Miza este mult mai mare decât soarta unei insule cu 57.000 de locuitori sau chiar viitorul Arcticii. Retorica belicoasă a Casei Albe a consternat aliaţii americanilor din NATO şi a provocat avertismente din partea Danemarcei că o astfel de mişcare ar distruge alianţa occidentală postbelică. Alţii spun că este deja fatală pentru pe care se bazează relaţiile transatlantice.
În cele din urmă, discuţiile de miercuri de la Washington au decurs aşa cum era de aşteptat, au declarat oficialii după aceea: americanii au fost direcţi, dar nu a existat nicio declaraţie de război. Iar evenimentul nu a degenerat nici într-o umilire publică de genul celei pe care Vance a declanşat-o împotriva preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul vizitei de la Casa Albă de anul trecut.
Cele două părţi şi-au prezentat clar argumentele cu o oarecare forţă, dar au decis să continue discuţiile. Un grup de lucru la nivel înalt va analiza dacă se poate ajunge la un compromis între danezi şi groenlandezi, pe de o parte, şi Trump, de cealaltă parte.
„DEZACORD FUNDAMENTAL”
Discuţia „nu a fost atât de fructuoasă încât să ajungem la o concluzie în care colegii noştri americani să spună: «Ne pare rău, a fost o neînţelegere totală, am renunţat la ambiţiile noastre»”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, după ceea ce a descris ca fiind un schimb „sincer” de opinii cu Vance şi Rubio. „Există în mod clar un dezacord”, a completat el.
„Preşedintele are această dorinţă de a avea Groenlanda”, a adăugat Rasmussen. „Pentru noi, ideile care nu respectă integritatea teritorială a Regatului Danemarcei sau dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez sunt, desigur, total inacceptabile. Prin urmare, avem în continuare un dezacord fundamental. Şi suntem de acord să nu fim de acord”, a spus şeful diplomaţiei daneze.
Discuţiile viitoare, a mai spus el, trebuie să respecte „liniile roşii” stabilite de Groenlanda şi Danemarca. Se speră că grupul de lucru va contribui la calmarea „tensiunilor” pe această temă atunci când îşi va începe activitatea în următoarele săptămâni, a adăugat Rasmussen.
Mica victorie pentru danezi este că problema Groenlandei a trecut – deocamdată – de la imaginile sălbatice de pe reţelele sociale cu insula împodobită cu steagul american la un canal diplomatic adecvat, oferind tuturor timp să se calmeze. Dacă s-ar menţine, ar fi ceva, comentează POLITICO.
O serie de postări pe X ale aliaţilor lui Trump – alături de declaraţii intransigente ale preşedintelui însuşi – i-au lăsat pe oficialii europeni consternaţi. Într-una dintre postările publicate de Casa Albă săptămâna aceasta, Trump poate fi văzut privind pe fereastra Biroului Oval la o imagine care înfăţişează harta îngheţată a Groenlandei.
În spatele lui, privind, se află Vance.
„A fost îngrozitor”, a declarat pentru POLITICO unul dintre diplomaţii cu care a vorbit publicaţia.
VANCE, MAI OSTIL FAŢĂ DE EUROPA DECÂT TRUMP
Puţini europeni vor uita atacurile lui Vance la adresa lui Zelenski în confruntarea din februarie anul trecut din Biroul Oval. Vance i-a şocat şi îngrozit pe europeni când i-a criticat dur pentru că au refuzat să colaboreze cu extrema dreaptă şi s-a plâns amar de cât de mult îi displace faptul că America plăteşte pentru securitatea Europei.
În schimb, Rubio este adesea descris ca un interlocutor „de încredere” de către oficialii europeni şi este în general considerat ca fiind mai aliniat cu priorităţile curentului principal european, în special în ceea ce priveşte securitatea şi războiul din Ucraina.
La momentul redactării acestui articol, Vance nu a dat publicităţii o declaraţie cu privire la discuţiile de miercuri din Groenlanda. Ca răspuns la o solicitare de comentarii, adjunctul secretarului de presă al lui Vance a făcut referire la remarci anterioare în care vicepreşedintele a spus că „iubeşte” Europa şi poporul european, dar a afirmat, de asemenea, că liderii europeni „au adormit la volan” şi că administraţia Trump este frustrată de faptul că aceştia nu au reuşit să abordeze probleme precum imigraţia şi investiţiile în apărare.
Un oficial al UE, care a vorbit după întâlnirea de miercuri, a sugerat că, de fapt, este un lucru bun că Vance este implicat, deoarece el „ia deciziile” şi are influenţă asupra lui Trump.
Pentru alţii, însă, scepticismul rămâne profund – şi se transformă în alarmă la perspectiva că, la sfârşitul celui de-al doilea mandat al lui Trump, Vance ar putea fi cel care va prelua conducerea la Casa Albă.
În timp ce Trump poate fi distras, spun unii oficiali UE, Vance pare să fie mai ideologic în ostilitatea sa faţă de Europa. Acest lucru ar reprezenta un risc nu numai pentru Groenlanda, ci şi pentru NATO şi Ucraina.
Unii diplomaţi UE consideră ambiţiile teritoriale ale lui Trump ca parte a unui model ce include atacurile lui Vance şi noua strategie de securitate naţională a Casei Albe, care îşi propune să redirecţioneze democraţia europeană către scopurile mişcării MAGA a lui Trump.
PESIMISM ÎN PRIVINŢA GROENLANDEI
În ceea ce priveşte disputa privind Groenlanda, mulţi din Bruxelles şi din capitalele europene sunt pesimişti. Chiar şi Rasmussen, ministrul danez de externe, nu a pretins că se întrevede un acord şi a mărturisit că s-ar putea să nu se ajungă niciodată la unul.
„Trump nu vrea să investească în ceva ce nu-i aparţine”, a spus un diplomat al UE.
Statele Unite au acces larg la Groenlanda pentru desfăşurări militare în temeiul acordurilor existente şi ar putea investi cu uşurinţă în dezvoltarea economică ulterioară, potrivit danezilor şi aliaţilor lor.
„Nu este clar ce ar mai fi de negociat, deoarece americanii pot deja avea tot ce doresc”, a declarat un alt diplomat. „Singurul lucru pe care Danemarca nu îl poate oferi este să spună că Groenlanda poate deveni americană”, a subliniat el.
Şi poate că nu este o chestiune care ţine de ce poate oferi Groenlanda, dacă în final preşedintele şi adjunctul său nerăbdător decid pur şi simplu să o ia, conchide POLITICO.
