Europarlamentarul PSD ictor Negrescu apreciază că este firesc ca planul de pace propus de Statele Unite pentru Ucraina să deschidă o nouă etapă în discuţiile internaţionale, dar avertizează că pacea trebuie să fie durabilă şi să nu vină cu preţul slăbirii suveranităţii Ucrainei sau al securităţii europene. ”Blocul democratic transatlantic trebuie să rămână unit şi ferm”, transmite Negrescu.
”Planul de pace propus de Statele Unite pentru Ucraina a deschis o nouă etapă în discuţiile internaţionale. Este firesc ca orice iniţiativă care poate apropia sfârşitul unui război brutal să fie analizată cu seriozitate. Obiectivul comun al ţărilor democratice este ca pacea să fie durabilă şi să nu vină cu preţul slăbirii suveranităţii Ucrainei sau al securităţii europene. Iar eforturile administraţiei americane sunt lăudabile”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, europarlamentarul PSD Victor Negrescu.
Potrivit acestuia, orice plan trebuie să includă garanţii reale de securitate, să respecte dreptul internaţional şi să evite concesiile unilaterale care ar putea crea precedente periculoase pentru întreaga regiune.
”În acelaşi timp, Europa şi România trebuie să fie parte activă în acest proces. Securitatea noastră comună depinde de modul în care gestionăm acest moment. România şi Uniunea Europeană au susţinut constant dreptul Ucrainei de a decide asupra propriului viitor şi vor continua să sprijine împreună cu Statele Unite o soluţie care aduce pace, dar şi stabilitate pe termen lung. O pace negociată cu responsabilitate, împărtăşită şi garantată de parteneri, poate oferi şansa reală la reconstrucţie şi securitate durabilă”, a mai transmis eurodeputatul.
Potrivit lui Negrescu, ”blocul democratic transatlantic trebuie să rămână unit şi ferm”.
”Pacea trebuie să fie un angajament care protejează oamenii şi valorile noastre comune”, a conchis Victor Negrescu.
Ucraina şi aliaţii săi europeni se mobilizează, sâmbătă, pentru a găsi urgent un răspuns la planul american care vizează să pună capăt invaziei ruseşti care durează de aproape patru ani, Donald Trump somându-l pe Volodimir Zelenski să îl accepte rapid, relatează AFP.
”Va trebui să-i placă, iar dacă nu-i place, atunci, ştiţi, vor trebui să continue să lupte”, a replicat preşedintele american în faţa respingerii de către Kiev a propunerilor sale, considerate de mulţi în Ucraina ca o capitulare.
Noua schimbare de poziţie a lui Donald Trump cu privire la cel mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, acest document în 28 de puncte care prevede concesii teritoriale din partea Kievului şi renunţarea la NATO, a provocat o frenezie a schimburilor diplomatice.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că liderii europeni, prezenţi la Johannesburg pentru summitul G20, se vor reuni sâmbătă pentru a discuta acest subiect.
Printre numeroasele apeluri şi videoconferinţe organizate în regim de urgenţă vineri, şeful diplomaţiei ucrainene, Andriï Sibiga, a declarat că a discutat cu mai mulţi omologi europeni, printre care cei din Franţa şi Regatul Unit, despre ”următorii paşi” de urmat.
În timp ce europenii, din nou ţinuţi la distanţă, se străduiesc să-şi strângă rândurile, preşedintele rus Vladimir Putin a considerat că planul american ar putea ”servi drept bază pentru o soluţionare paşnică definitivă” a conflictului declanşat în februarie 2022.
În cazul unui refuz din partea Ucrainei, ”evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a ameninţat el, referindu-se la un oraş din estul Ucrainei, a cărui capturare a fost revendicată joi de armata sa.
Mass-media, printre care şi AFP, au publicat aceste propuneri americane, care preiau mai multe cereri formulate de Kremlin de multă vreme, punând ucrainenii în faţa unei situaţii prezentate în termeni foarte gravi de preşedintele Zelenski într-un discurs vineri.
”Ucraina s-ar putea confrunta cu o alegere foarte dificilă: pierderea demnităţii sau riscul de a pierde un partener cheie”, Statele Unite, a declarat el, considerând că ţara sa traversează ”unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”.
Propunerile americane prezic ”o viaţă fără libertate, fără demnitate, fără justiţie”, a adăugat Zelenski.
”Voi prezenta argumente, voi convinge, voi propune alternative”, a mai spus el, adăugând: ”Nu voi trăda niciodată (…) jurământul meu de loialitate faţă de Ucraina”.
De asemenea, Zelenski a discutat cu vicepreşedintele american JD Vance, asigurându-l că ”va continua să respecte” dorinţa lui Donald Trump de a pune capăt războiului.
Cancelarul german Friedrich Merz a discutat cu miliardarul republican, asigurându-l că ”au căzut de acord asupra următoarelor etape”.
Conform textului american, cele două regiuni ale bazinului minier şi industrial Donbass, Doneţk şi Lugansk (est), precum şi Crimeea anexată în 2014, ar fi ”recunoscute de facto ca ruseşti, inclusiv de către Statele Unite”, iar Moscova ar primi alte teritorii ucrainene care se află încă astăzi sub controlul Kievului.
Rusia ar vedea, de asemenea, sfârşitul izolării sale faţă de lumea occidentală odată cu reintegrarea sa în G8 şi ridicarea progresivă a sancţiunilor, precum şi dorinţa sa de a îndepărta pentru totdeauna Kievul de Alianţa Atlantică, consacrată în Constituţia ucraineană.
Kievul ar trebui să-şi limiteze armata la 600.000 de militari şi să se mulţumească cu protecţia avioanelor de luptă europene staţionate în Polonia, în timp ce NATO s-ar angaja să nu staţioneze trupe în Ucraina.
Potrivit unui oficial american, planul include totuşi garanţii de securitate din partea Washingtonului şi a aliaţilor săi europeni echivalente cu cele ale NATO în cazul unui viitor atac.
Aceste asigurări nu au fost suficiente pentru a convinge mulţi ucraineni, care intră într-o nouă iarnă de război, supuşi bombardamentelor zilnice ale armatei ruse, printre care un atac miercuri asupra unui bloc de locuinţe din Ternopil (vest), care a făcut 32 de morţi, dintre care şase copii, potrivit unui nou bilanţ.
”Este clar că toate acestea nu sunt deloc bune pentru Ucraina. Trebuie pur şi simplu să luptăm, să ne luptăm. Nu există altă soluţie”, a estimat Volodimir Oleksandrovici, un pensionar de 75 de ani.
