Anamaria Gavrilă, deputat neafiliat și lider al Platformei Oamenilor Tineri (POT), a avut marți o intervenție extrem de tensionată în Parlament, în cadrul dezbaterilor privind proiectul de lege PLX 168/2025, cunoscut în spațiul public drept „legea împotriva extremismului online”.
Parlamentul României a adoptat miercuri, 11 iunie, cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege inițiat de deputatul Silviu Vexler, reprezentantul minorității evreiești, care vizează consolidarea cadrului legal pentru combaterea extremismului și a discursului instigator la ură, în special în mediul online.
Inițiatorul legii a argumentat în plen că acest act normativ este necesar pentru a preveni glorificarea criminalilor de război și pentru a descuraja propaganda extremistă: „Nu criminalii trebuie să fie modele naționale. Mișcarea legionară, Ion Antonescu, Codreanu – aceștia nu sunt martiri, ci criminali. Legea nu vizează opiniile, ci incitarea la ură și violență”, a declarat Vexler.
Proiectul modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 și Legea 157/2018 și introduce sancțiuni clare pentru răspândirea simbolurilor, materialelor și mesajelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, inclusiv în spațiul digital.
Intervenție nervoasă din partea POT
Momentul tensionat al ședinței a fost marcat de intervenția Anamariei Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), care a criticat dur legea, pe care a numit-o „o amenințare la adresa libertății de exprimare”.
„Acesta este tipul de lege care desparte o societate. Atunci când faci legi care scot la suprafață și întăresc cuvinte precum extremism, izolaționism, legionar – termene pe care, dacă ai întreba omul obișnuit de pe stradă, nu știe să spună exact ce este, ce nu este. Și atunci venim cu legi care obiectiv… nu, și subiectiv, determină cineva că altcineva este legionar sau antisemit?
Cum poți tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi când numești cel puțin 5,3 milioane de români extremiști și continui. Continui și nu te lași. […] Ce faci tu? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la puşcărie pentru că s-au exprimat liber în public? Să vă fie ruşine! Acesta nu este nici măcar un moment şi legile trebuie făcute pentru necesitatea şi nevoia oamenilor, nu pentru nişte satisfăcuţi sau nesatisfăcuţi social”, a spus Anamaria Gavrilă, cu vocea tremurândă.
Ulterior, Anamaria Gavrilă a marcat momentul din Parlament și într-o postare pe pagina sa de Facebook:
„Vor să suprime vocea opoziției în Parlament, în loc să unească societatea”, a transmis ulterior Gavrilă, într-o postare publică ce a adunat mii de reacții în doar câteva ore. Ea denunță caracterul subiectiv al legii și atrage atenția asupra pericolului de a transforma critica legitimă la adresa statului în motiv de încarcerare.
Lidera POT acuză cenzura: „Statul bagă oamenii la pușcărie pentru că s-au exprimat liber”
„PLX 168/2025 este tipul de lege care desparte o societate, lege care ascunde cenzura vocii opoziției sub pretextul unor cuvinte precum izolaționist sau legionar.”
În opinia Anamariei Gavrilă, legea nu răspunde unei nevoi reale din societate, ci „satisface interesele clasei politice conducătoare”. Aceasta atrage atenția că proiectul ar putea fi folosit ca instrument represiv împotriva celor care critică sistemul: „Problema este că această lege determină în mod subiectiv, nu obiectiv, că cineva este extremist. Cum poți tu, stat, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că are curajul de a se exprima împotriva sistemului? Ce fel de societate suntem noi?”
Gavrila consideră că reacțiile critice din societate – care reflectă vocea a „cel puțin 5,3 milioane de români” – sunt complet ignorate: „Când jumătate din țară îți spune că este nevoie de schimbare, de coeziune socială, de colaborare și de împăcare, ce faci tu, stat? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la pușcărie, pentru că s-au exprimat liber în public? Să vă fie rușine!”
Deputata subliniază că într-o democrație sănătoasă, exprimarea liberă poate fi, în cel mai rău caz, sancționată printr-un avertisment sau o amendă, nu prin condamnări penale: „Aceasta nu este nici măcar o necesitate, iar legile trebuie făcute pentru nevoile oamenilor, nu pentru satisfacerea intereselor clasei politice conducătoare.”
În încheierea mesajului său, Gavrilă cheamă la o schimbare de paradigmă: „Statul ar trebui să unească românii prin construcție și proiecte, nu să-i dezbine prin legi aberante.”
Răspunsuri tranșante din partea PNL, PSD, USR și UDMR
Replica Anamariaei Gavrilă a fost respinsă de reprezentanții majorității parlamentare, care au acuzat-o de relativizarea extremismului și de manipulare populistă.
Alina Gorghiu (PNL) a afirmat că legea „nu cenzurează opinii, ci protejează cetățenii de instigarea la ură”. Deputatul PSD Florin Manole a subliniat că „exprimarea devine ilegitimă când încalcă dreptul altuia la demnitate, siguranță și viață”.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost categoric: „Când vorbim despre legionarism, vorbim despre criminali. Nu este normal ca dumneavoastră, sub cupola protejării românismului, să fiți cei mai antiromâni cu putință”.
UDMR, prin vocea deputatului Csoma Botond, a precizat că legea nu acuză cetățenii, ci sancționează partidele și liderii care propagă ura și antisemitismul.
Noua lege vine într-un context european în care mai multe state actualizează legislația privind discursul de ură în mediul online, în contextul radicalizării digitale accelerate. România, aliniindu-se acestor tendințe, își întărește mecanismele legale de intervenție în fața fenomenelor de glorificare a extremismului.
