Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a oferit clarificări cu privire la trecerea României la moneda euro, subliniind că acest obiectiv nu este realizabil în prezent, mai ales datorită deciziilor politice luate de guvernele României în ultimii 10-12 ani.
În cadrul unei conferințe, Isărescu a explicat că trecerea la euro depinde în mod esențial de capacitatea României de a implementa politici economice coerente, în special în privința reducerii deficitului public.
Întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, am putea trece la moneda unică europeană și dacă mai există vreun orizont de adoptare a monedei Euro, Mugur Isărescu a fost ferm: „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la ținta fiscală, decizie politică luată în perioada 2013-2015; un fost prim-viceguvernator și ex-ministru de Finanțe a stabilit acest lucru. Președintele Băsescu își stabilise această țintă, apoi s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și ne putem folosi de acest avantaj, iar mai toate guvernele și partidele care au urmat nu au mai ținut această țintă fiscală“.
„Eu am trăit acest lucru și pot să vorbesc liber. Nu a fost vorba de un singur partid — trebuie să liniștim dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, mai mult sau mai puțin, desigur cu stimulare fiscală.
Din 2018, BNR nu a mai putut să colaboreze; cred că aceea a fost ultima ședință privind adoptarea euro. Am renunțat și noi la toate comitetele, inclusiv unul tehnic legat de cum se aduce numerarul în țară și cum se distribuie, eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă 5-7 ani, înseamnă că peste 7 ani mai discutăm“, a răspuns Mugur Isărescu.
Adoptarea euro devine, tehnic, posibilă doar dacă variația cursului leului faţă de euro se încadrează într-o bandă de ± 15% timp de doi ani şi sunt respectate și pragurile referitoare la variația inflației, a dobânzilor, s deficitului bugetar și a datoriei publice.
