Plaja Tuzla, cunoscută în ultimii ani drept o oază sălbatică și o alternativă autentică la aglomerația de pe litoralul românesc, se dovedește a fi scena unui scandal amplu ce aduce în prim-plan vechi obiceiuri de tip „anilor ’90”: o rețea densă de construcții ilegale, afaceri obscure cu legături politice și poluare gravă a mediului, toate tolerate și, în unele cazuri, sprijinite tacit de autoritățile locale.
Plaja Tuzla, „bijuteria sălbatică” a litoralului românesc, ascunde sub stratul de nisip fin și al apelor turcoaz o rețea complexă de interese politice, afaceri de familie și încălcări flagrante ale legii. În spatele muzicii de „beach bar” și al cocktailurilor cu umbreluță, s-a dezvoltat, ani de zile, una dintre cele mai nerușinate afaceri de familie din zona PSD Constanța: terase construite ilegal, pe terenuri în litigiu sau pe domeniul public, ridicate cu etaj (P+1) și funcționând ca restaurante în toată regula, fără autorizații, fără avize ISU și fără respectarea normelor sanitare.
Lista „proprietarilor” este grăitoare pentru modul în care se face politică pe malul mării: Marilena Dragnea, subprefect al județului Constanța; Cosmin Stroe, fiul baronului PSD și președinte PSD Constanța, senatorul Felix Stroe; Taner Reșit, primarul comunei Tuzla, prin intermediul vărului său din localitatea Grădina.
Plaja Tuzla devine din ce în ce mai atractivă, grație combinației unice dintre vibe-ul relaxat și evenimentele fresh aduse de Beach, Please și Nibiru. Ani la rând, aceste construcții ridicate pe plaja Tuzla au rămas în picioare, în văzul tuturor, fără ca vreo instituție să clipească. Situația era cunoscută, dar tăcerea complice a autorităților a ținut loc de lege.
Plângerea care a spart tăcerea
Totul a început să se clatine pe 6 august 2025, când consilierul local Bogdan Cristian Dicu a depus la Instituția Prefectului o plângere prealabilă detaliată privind rețeaua ilegală de pe plaja Tuzla: racorduri neautorizate la apă și internet, ocuparea abuzivă a domeniului public, construcții fără regim de construire, utilități furnizate pe sub mână de RAJA și DIGI.
„Pe cale de consecință, toate activitățile comerciale din zonă sunt desfășurate în ilegalitate și solicit intervenția urgentă a instituțiilor competente (…) Menționez că printre beneficiarii acestor construcții ilegale se află inclusiv persoane publice cu funcții de conducere, ceea ce ridică suspiciuni serioase de favoritism, conflict de interese și abuz în serviciu”, se arată în sesizare.
Prefectul Adrian-Teodor Picoiu a convocat de urgență toate instituțiile cu atribuții – Consiliul Județean, ISU Dobrogea, Inspectoratul de Stat în Construcții, CJPC și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral – iar pe 8 august echipele au intrat pe teren.
Cu doar trei zile înainte, pe 5 august 2025, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), condusă, din nou, de Horia Constantinescu, suspendase temporar activitatea tuturor locațiilor vizate, invocând abateri grave. La controlul din 8 august, toate unitățile erau deja închise, iar niciun reprezentant al firmelor nu a fost prezent.
Toate societățile implicate au fost înființate în același an, 2022, și activează pe plaja Tuzla – o sincronizare care ridică semne de întrebare.
Un nod complicat de firme și legături politice
Ancheta a scos la iveală o rețea de firme implicate, toate înființate în 2022, cu activitate exclusiv pe plaja Tuzla:
SC DRG Power New Future SRL, cu acționari Oprea Mariana, Buta Nicoleta și Muratsa Tanior, amendată pentru lipsa autorizației de funcționare, lipsa verificării metrologice și comercializarea produselor alimentare nesigure. Societatea a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de peste 700.000 lei și un profit de 154.000 lei.
Notabil este faptul că Oprea Mariana mai deține împreună cu Buta Alin și Cosmin Stroe – fiul senatorului PSD și președinte PSD Constanța, Felix Stroe – firma Sea Sharks SRL. Surse locale susțin că Buta Nicoleta și Buta Alin sunt membri ai aceleiași familii. Senatorul Stroe a negat implicarea fiului său în afacerile de pe plajă.
SC Litoral Sea & Fun SRL, cu acționar Dragnea Alexandru Florin, fiul subprefectului Constanței, Marilena Dragnea. Firma a fost sancționată pentru lipsa autorizațiilor de la Direcția Sanitar-Veterinară și de la primărie, depozitare neigienică, echipamente frigorifice degradate și prezența insectelor. În 2024, cifra de afaceri a fost de peste 830.000 lei, cu un profit modest de 18.700 lei. Situația ridică suspiciuni serioase privind potențialul conflict de interese, având în vedere rolul instituției-mamă a subprefectului în coordonarea controalelor.
SC Gaviota Turism SRL, deținută de Bușăgeanu Nicolae, a fost sancționată cu amenzi de 25.000 lei și avertismente pentru nereguli precum lipsa autorizației, șezlonguri degradate și proceduri nesigure. Firma a avut în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 135.000 lei.
Dimensiunea ecologică: vile pe taluz și izvoare contaminate
Însă scandalul se extinde mult dincolo de aspectele administrative și financiare. Într-o sesizare publică recentă, șeful CJPC Constanța, Horia Constantinescu, a făcut o divulgare publică prin care semnalat o problemă gravă de mediu: pe plaja Tuzla există construcții ilegale amplasate pe domeniul public și pe taluzul de protecție a mării, transformate în vile cu etaj, care nu sunt racordate la canalizare.
Ca urmare a acestei neglijențe, izvoarele naturale din zonă, binecunoscute comunității locale, sunt contaminate cu bacteria E-coli, un risc major pentru sănătatea publică.
„Cauza este neconectarea construcțiilor neautorizate la canalizare, iar proprietarii ar fi săpat gropi pentru acumularea deșeurilor umane, punând în pericol sănătatea publică”, se arată în document.
Primarul Taner a invocat un litigiu de 12 ani cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL): „Dacă situația era clară, știam, mergeam cu băieții de la primărie, intram și demolam. Bineînțeles, tot prin proces, altfel mi-ar face plângere penală.”, afirmă primarul pentru presa locală.
Sesizarea mai solicită controale și pe malul lacul Zarguzon – sit protejat Natura 2000, habitat al gâștei cu gât roșu – unde imobilele ar fi fost ridicate cu „acord tacit” al primăriei, precum și eliminarea depozitelor ilegale de deșeuri din zonă.
